Motorina din România pierde teren în Moldova: aproape un sfert din cota sa a fost mușcată de alți furnizori

România pierde teren pe piața motorinei din Republica Moldova, dar rămâne principala sursă de aprovizionare. În prima jumătate a anului 2026, ponderea motorinei importate din România a coborât la 53,7%, față de 76,4% înregistrat la sfârșitul anului 2025.

În perioada ianuarie–iunie 2026, Republica Moldova a importat 325 023 de tone de motorină. România a rămas principalul furnizor, însă importurile din alte țări au crescut ca pondere. Turcia și Bulgaria au ajuns fiecare la 15,2% din importurile de motorină. Alte cantități au fost aduse din Egipt – 7,6%, Arabia Saudită – 4,4%, Israel – 1%, Serbia – 1%, Azerbaidjan – 0,8%, Bahrain – 0,6%, iar alte state au asigurat 0,5%.

În 2025, situația era diferită. Din totalul de 737 560 de tone de motorină importate pe parcursul anului, România asigura 76,4%, Turcia – 10,4%, Bulgaria – 4,6%, Emiratele Arabe Unite – 3,6%, Arabia Saudită – 1,6%, India – 1,4% și Azerbaidjan – 0,8%.

Astfel, înt jumătate de an, ponderea României în importurile de motorină a scăzut cu 22,7 puncte procentuale.

ANRE menționează în raportul pentru prima jumătate a anului 2026 că diversificarea surselor de import a fost influențată atât de închiderea unor rafinării din regiune, cât și de necesitatea identificării unor surse alternative de aprovizionare, în contextul perturbărilor survenite pe piețele petroliere internaționale odată cu declanșarea conflictului din Golful Persic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import de motorină #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primăria Chișinău a lansat pentru consultare publică două studii de fundamentare: „Servicii Publice” și „Infrastructura edilitară / Utilități publice”, parte a procesului de actualizare a Planului Urbanistic General Chișinău 2040.

Studiul „Servicii Publice” analizează modul în care sunt distribuite în oraș școlile, grădinițele, serviciile medicale, transportul public, serviciile sociale, dar și spațiile de cultură și agrement și cum pot fi acestea planificate mai aproape de locuitori.

Studiul „Infrastructura edilitară / Utilități publice” arată starea actuală a rețelelor de apă, canalizare, energie termică, electrică, gaze și telecomunicații.

Potrivit documentului, rețeaua de alimentare cu apă a Chișinăului are aproximativ 1.614 km, cu un grad de uzură de 62,5% și pierderi de circa 35%. Rețeaua de canalizare, de 921,7 km, are un grad de uzură estimat la 62,2%, iar peste 80% din apa potabilă a orașului provine din râul Nistru.

Autoritățile spun că orice cartier nou sau proiect de dezvoltare aduce o cerere suplimentară pentru utilități, iar planificarea infrastructurii trebuie făcută din timp, odată cu noile construcții, nu separat de acestea.

Ambele studii pot fi consultate pe platforma oficială a proiectului, pug.chisinau.md.

Ședința publică pe aceste teme este programată pentru 23 septembrie, ora 13:00, la Pretura sectorului Buiucani, de pe strada Mihai Viteazul nr. 2.

Locuitorii orașului Chișinău pot depune propuneri și opinii pe marginea documentelor până pe 7 octombrie, printr-un formular disponibil pe platforma proiectului.