Chișinăul, în clasamentul celor mai bune 1000 de orașe din lume: pe ce loc de află

15 Sept. 2026, 15:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Sept. 2026, 15:48 // Actual //  Grîu Tatiana

Capitala Republicii Moldova, Chișinău, ocupă locul 443 în Indicele Global al Orașelor pentru 2026, realizat de Oxford Economics. În topul care cuprinde 1 000 de orașe, Chișinăul este precedat de Bari, Italia, aflat pe locul 442, și urmat de Kota Bharu din Malaezia, pe poziția 444.

Clasamentul ia în calcul cinci aspecte importante pentru viața dintr-un oraș: economia, capitalul uman, calitatea vieții, mediul și guvernarea. Astfel, Chișinăul stă cel mai bine la economie (locul 351), mediu (404) și calitatea vieții (437), în timp ce cele mai slabe rezultate sunt la capital uman (619) și guvernare (518), ambele fiind în ultimele 40% ale clasamentului.

Primele trei poziții sunt ocupate de New York, Londra și Paris. În top 10 mai apar Seattle, San Francisco, Dublin, Boston, San Jose, Tokyo și Zurich.

Chișinăul este clasat mai jos decât mai multe capitale din regiune. Budapesta ocupă locul 111, Sofia – 303, Kiev – 304, iar Moscova – 313. În schimb, capitala Moldovei se află înaintea Odessei, care este pe locul 605.

Clasamentul arată că orașele americane au rezultate foarte bune în special la economie și capital uman, în timp ce orașele europene sunt avantajate de calitatea vieții, mediu și guvernare.

La finalul clasamentului se află orașe din China, Haiti, India și Nigeria. Orașul Sokoto din Nigeria ocupă ultima poziție, 1 000.

Potrivit Oxford Economics, orașele asiatice ar putea deveni tot mai importante în următorii ani, pe măsură ce creșterea economică și productivitatea contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai.

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.