Reprezentanții industriei cărnii au criticat intenția Ministerului Finanțelor de a aplica cote diferențiate de TVA în sector și au avertizat că reducerea TVA la 8% la carnea de import și la cea locală ar putea distorsiona piața, stimula importurile și bloca bani în companiile locale.

Eugeniu Salcuțan, reprezentant al Patronatului întreprinderilor procesatoare de carne, a declarat în cadrul consultărilor publice asupra proiectului de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale, că proiectul de taxare diferențiată „ascunde riscuri majore” pentru un întreg sector economic. Potrivit acestuia, deși autoritățile invocă simplificarea fiscală, în realitate numărul cotelor de TVA aplicabile pe lanțul valoric ar urma să crească.

„Proiectul de taxare diferențiată a cărnii, propus de Ministerul Finanțelor în politica bugetar-fiscală, ascunde riscuri majore care pot destabiliza un întreg sector economic”, a spus Salcuțan.

Una dintre principalele nemulțumiri vizează reducerea cotei TVA la 8% pentru carnea de pui. Reprezentantul patronatului susține că această facilitate se va aplica și importurilor și va avantaja, indirect, producătorii externi.

Potrivit acestuia, carnea de pasăre depinde de importuri în proporție de aproximativ 31%, în timp ce sectorul cărnii de porc asigură circa 89% din producția internă, dar ar urma să rămână taxat cu TVA de 20%.

„Noi subvenționăm importurile din bani publici”, a afirmat Salcuțan, avertizând că diferența de taxare dintre carnea de porc și cea de pasăre va crea un dezechilibru artificial pe piață.

El a susținut că cele două categorii de carne sunt produse substituibile și acoperă împreună peste 94% din consumul de carne al populației. În aceste condiții, o cotă redusă pentru pui și una standard pentru porc ar crea, potrivit calculelor prezentate, un ecart de preț de peste 11% generat exclusiv de politica fiscală.

Reprezentantul procesatorilor a criticat și menținerea cotei de 20% pentru produsele procesate, inclusiv mezeluri, afirmând că statul taxează mai dur exact segmentul în care se creează valoare adăugată și locuri de muncă în Republica Moldova.

Salcuțan avertizează că acest mecanism ar putea încuraja importurile de produse finite din carne. El a menționat că importurile de preparate din carne au crescut deja cu aproximativ 41%.

O altă problemă semnalată ține de acumularea TVA spre restituire. În cazul în care păsările vii rămân taxate cu 20%, iar carnea rezultată este vândută cu TVA de 8%, abatoarele ar urma să acumuleze constant sume de recuperat de la stat.

„Statul obligă companiile să-și finanțeze capitalul circulant din propriul buzunar”, a spus reprezentantul patronatului, precizând că, deși termenul legal de restituire este de 45 de zile, în practică procedura poate dura mult mai mult.

Salcuțan a mai atras atenția asupra dificultăților de administrare fiscală, argumentând că diferențierea între mai multe tipuri de carne și cote de TVA ar complica inclusiv controalele Fiscului în retail și procesare.

Industria propune, în schimb, o schemă mai simplă: o cotă de 12% pentru cereale și menținerea cotei de 20% pe restul lanțului valoric, inclusiv pentru carne și procesare. Potrivit lui Salcuțan, această variantă ar evita distorsiunile între categorii de produse și ar reduce presiunea asupra mecanismului de restituire a TVA.

El a recunoscut că o uniformizare completă a cotei reduse pe întreg lanțul valoric ar produce un impact bugetar important, estimat la circa 501 milioane de lei anual.

Reprezentantul patronatului a contestat și ideea că reducerea TVA la carnea de pui se va transmite automat în prețul de la raft.

„O cotă redusă nu garantează un preț competitiv pe piață”, a spus acesta, susținând că ieftinirea pentru consumator nu este automată.

Salcuțan a avertizat, de asemenea, că producătorii locali ar putea fi expuși unei presiuni mai mari din partea marilor companii din regiune. El a dat exemplul concernului ucrainean MHP, despre care a spus că este de circa 13 ori mai mare decât întreaga industrie de creștere a păsărilor din Republica Moldova.

În opinia sa, o politică fiscală care favorizează importurile ar putea alimenta din nou economia informală și contrabanda cu produse ieftine.

„Dacă nu o să ne luați în calcul, să mă țineți minte că o să fie. Și o să doară”, a avertizat Eugeniu Salcuțan.