Aproape 89 de milioane de lei au fost achitate, în perioada 2022–2024, persoanelor desemnate în organele de conducere și control ale întreprinderilor și societăților cu capital de stat, în timp ce unii funcționari publici cumulează simultan mai multe mandate. Datele se regăsesc în Raportul anual 2025 al Curții de Conturi, care scoate la iveală mai multe vulnerabilități în gestionarea banilor și patrimoniului statului.
Potrivit auditorilor, pentru aproximativ 510 funcții în organele de conducere și control ale 74 de entități cu capital de stat au fost achitate, în trei ani, indemnizații fixe de 71,4 milioane de lei și recompense din profit de alte 17,2 milioane de lei. În total, este vorba de aproximativ 88,6 milioane de lei.
Curtea de Conturi constată că un funcționar public poate fi, în același timp, reprezentant al statului într-o societate comercială, membru în trei consilii, în Comisia de cenzori și în Comitetul de audit, în lipsa unor limite clare privind cumulul acestor funcții.
În cazul Agenției Proprietății Publice, reprezentanții statului dețin în medie câte 3–4 mandate, iar cei ai Ministerului Finanțelor și Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării – câte două. Auditorii avertizează că situația crește riscul ca atribuțiile să fie exercitate formal și să fie afectată inclusiv activitatea funcționarilor la locul lor de muncă de bază.
Raportul arată și o disproporție între numărul membrilor organelor de conducere și dimensiunea unor întreprinderi. În 23 de entități cu capital de stat, în 2024 activau 91 de membri ai organelor de conducere și control pentru doar 327 de angajați, adică aproximativ un membru de consiliu la patru salariați.
Curtea de Conturi estimează că numai depășirea componenței minime a consiliilor în 35 de entități a generat cheltuieli suplimentare de circa 5,5 milioane de lei anual.
Imaginea generală a sectorului public ridică și alte semne de întrebare. Din cele 233 de entități economice cu capital de stat analizate, doar 108 erau active, 42 se aflau în proces de insolvabilitate, 19 – în lichidare, iar 48 erau inactive. Auditorii mai constată că unele întreprinderi cu capital de stat nici măcar nu figurează în Registrul patrimoniului public.
Raportul Curții de Conturi cuprinde rezultatele a 47 de misiuni de audit, care au vizat 543 de entități publice. Instituția estimează că efectul măsurabil al auditurilor – prin corectări contabile, înregistrarea activelor, recuperări și creanțe transmise spre recuperare – a ajuns la aproximativ 881 de milioane de lei.
Un alt capitol sensibil este sănătatea. Auditorii au constatat că, în perioada examinată, medicamente expirate în valoare de 15,8 milioane de lei au fost trimise spre nimicire, iar distrugerea lor a mai costat aproape 600 de mii de lei. Pentru alte medicamente în valoare de 46,6 milioane de lei, primite ca donații de instituțiile medicale, controlul de stat al calității nu fusese efectuat.
În achizițiile centralizate din sănătate au fost identificate întârzieri de până la 504 zile la plata bunurilor deja recepționate de spitale, iar datoriile față de Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate ajungeau la 81,7 milioane de lei.
Probleme majore sunt semnalate și în gestionarea datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria de stat ajunsese la 132,8 miliarde de lei, în creștere cu 11,4 miliarde de lei într-un singur an. Aproape 95% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație urmau să ajungă la scadență într-un interval de până la un an, peste limita stabilită pentru gestionarea riscului de refinanțare.
Curtea de Conturi mai atrage atenția că 76,1% din împrumuturile externe contractate au fost direcționate pentru susținerea bugetului de stat, în timp ce doar 23,9% au mers către proiecte investiționale. În unele cazuri, statul a plătit dobânzi și comisioane pentru bani pe care nu a reușit să-i valorifice. Pentru proiectul privind deșeurile solide, de exemplu, au fost suportate dobânzi și comisioane de circa 759 de mii de euro, în condițiile unui grad de debursare de numai 18,8%
