Reguli noi pentru etichete. Când poate scrie un producător „Republica Moldova” pe un produs

Producătorii, procesatorii și comercianții din Republica Moldova trebuie să acorde mai multă atenție modului în care indică țara de origine a mărfurilor, după intrarea în vigoare, la 10 august 2026, a noilor prevederi privind determinarea și afișarea originii produselor.

În acest context, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a organizat, pe parcursul lunii septembrie, trei sesiuni regionale de informare la Cahul, Bălți și Ungheni, la care au participat reprezentanții a peste 70 de companii, dar și reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

Discuțiile s-au concentrat pe situațiile în care unui produs îi poate fi atribuită originea „Republica Moldova”, dar și pe diferențele dintre noțiuni care, la prima vedere, pot părea similare: „țara de origine”, „țara producătorului”, „fabricat în”, „produs autohton” și „ambalat în”.

Experții CCI au explicat că originea mărfii nu se stabilește doar în funcție de locul unde produsul a fost ambalat sau unde își are sediul producătorul. În cazul produselor realizate din materii prime provenite din mai multe state, contează procesul tehnologic și operațiunile de prelucrare efectuate asupra produsului finit.

Companiile trebuie să poată demonstra originea declarată prin documente justificative, iar atunci când aceasta nu poate fi stabilită clar sau apar neclarități, poate fi necesară efectuarea unei expertize de origine.

Camera de Comerț și Industrie este instituția competentă să efectueze asemenea expertize și să emită raportul privind țara de origine a mărfii.

CCI recomandă producătorilor, furnizorilor și comercianților să verifice cu atenție informațiile afișate pe produse și să se asigure că acestea sunt corecte, clare și conforme cu legislația. O indicare greșită a originii poate crea confuzie pentru consumator și probleme pentru operatorii economici.

Noile reguli sunt importante inclusiv pentru produsele prezentate drept „autohtone”, întrucât utilizarea unei asemenea mențiuni trebuie să corespundă originii efective a mărfii și modului în care aceasta a fost produsă.

Camera de Comerț și Industrie va organiza o nouă sesiune de informare online pe 25 septembrie 2026. La eveniment sunt invitați producători, procesatori, comercianți, reprezentanți ai rețelelor de retail și alți operatori economici interesa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea creditării imobiliare, pe fondul scumpirii locuințelor din Republica Moldova, începe să ridice semne de întrebare la Bruxelles. Comisia Europeană avertizează asupra potențialelor riscuri asociate împrumuturilor acordate prin programul guvernamental „Prima Casă PLUS” și recomandă ca acesta să fie integrat în mecanismele generale de supraveghere a riscurilor financiare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), arată Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, sistemul bancar moldovenesc rămâne stabil și rezistent la șocuri și beneficiază de rezerve importante de capital și lichiditate. Cu toate acestea, experții europeni atrag atenția că intensificarea creditării pentru achiziția locuințelor, în condițiile creșterii prețurilor imobiliare, necesită o monitorizare mai atentă.

„Există riscuri potențiale asociate creditelor acordate în cadrul programului «Prima Casă PLUS», care necesită o monitorizare mai atentă. Programul ar trebui integrat în cadrul general de supraveghere macroprudențială al Băncii Naționale a Moldovei”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Datele prezentate de Bruxelles arată că volumul creditelor acordate populației și companiilor a crescut în 2025, pe fondul condițiilor favorabile de finanțare și al politicilor de stimulare a investițiilor.

Astfel, creditarea sectorului privat a ajuns la 28,2% din produsul intern brut, comparativ cu 25,5% în 2024, creșterea a fost alimentată în principal de împrumuturile de consum și de finanțările imobiliare.

În paralel, raportul dintre credite și depozite a urcat cu aproape zece puncte procentuale, până la 72,2% în 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020.

Comisia Europeană remarcă și o creștere a ponderii creditelor neperformante în prima jumătate a anului 2026. Acestea au ajuns la 5,2% din totalul împrumuturilor, deși indicatorul este considerat în continuare relativ redus.

Avertismentul cu privire la „Prima Casă PLUS” vine în condițiile în care programul guvernamental facilitează accesul populației la credite ipotecare prin garanții acordate de stat, ceea ce poate stimula cererea de locuințe și extinderea finanțării imobiliare.

În același timp, creșterea rapidă a creditării într-o piață caracterizată de scumpiri poate amplifica vulnerabilitățile financiare, în special dacă veniturile debitorilor nu evoluează în același ritm cu prețurile locuințelor și cu obligațiile de rambursare.

Recomandarea Comisiei Europene vizează integrarea programului în cadrul macroprudențial al BNM, adică în sistemul de instrumente și reguli utilizate pentru identificarea și limitarea riscurilor care ar putea afecta stabilitatea financiară.

Totuși, Bruxelles-ul nu constată că programul „Prima Casă PLUS” ar fi provocat deja o criză a creditării sau că beneficiarii acestuia ar înregistra rate ridicate de neplată. Avertismentul privește riscuri potențiale, în contextul evoluției pieței imobiliare.

Raportul evidențiază și gradul ridicat de concentrare a sistemului bancar. Cele mai mari cinci bănci din Republica Moldova dețin aproape 90% din activele sectorului, în timp ce activele bancare totale reprezintă aproximativ 55% din PIB.

Pe de altă parte, instituțiile financiare continuă să dispună de rezerve consistente de lichiditate și capital, iar profitabilitatea sectorului a crescut datorită veniturilor mai mari din dobânzi.

Comisia Europeană face trimitere și la evaluarea sectorului financiar realizată de Fondul Monetar Internațional, publicată în februarie 2026, potrivit căreia sistemul bancar moldovenesc ar putea rezista, în general, inclusiv unui scenariu economic sever, datorită nivelului ridicat al lichidității și capitalizării.