Acciza care poate alunga producția din Moldova. Un gigant al carbogazoaselor ia în calcul mutarea peste hotare

Rusnac-MoldAqua ia în calcul mutarea unei părți din producție din Republica Moldova și realizarea viitoarelor investiții în țările vecine, dacă noua acciză pentru băuturile nealcoolice carbogazoase va reduce competitivitatea produselor companiei. Avertismentul vine în contextul politicii fiscale pentru 2027, care prevede extinderea accizelor asupra unor băuturi cu zahăr sau îndulcitori.

Compania susține că noua formulă de accizare ar putea determina-o nu doar să-și revizuiască proiectele investiționale, ci și să analizeze dacă mai este oportună menținerea în Republica Moldova a unei părți din producția actuală.

„Dacă modelul de accizare propus va reduce competitivitatea produselor, compania va fi nevoită să analizeze inclusiv oportunitatea menținerii unei părți a producției actuale în Moldova, precum și posibilitatea ca viitoarele proiecte de modernizare și dezvoltare a capacităților de producție să fie realizate în țările vecine”, se arată în comunicarea Rusnac-MoldAqua.

Miza este de sute de milioane de lei. În perioada 2024–2026, Discovery Group, din care face parte Rusnac-MoldAqua, afirmă că a investit 661 milioane de lei în dezvoltarea afacerilor și capacităților de producție din Republica Moldova. Pentru următorii cinci ani sunt planificate alte 665 milioane de lei, inclusiv pentru producerea unor noi băuturi cu un conținut redus de zahăr sau cu îndulcitori.

Compania susține că problema noii formule constă în faptul că un produs fără zahăr sau cu un conținut semnificativ redus de zahăr ar putea ajunge să suporte o povară fiscală apropiată de cea aplicată unei băuturi clasice cu zahăr. În aceste condiții, investițiile în produse noi ar deveni mai puțin atractive.

Potrivit Politicii fiscale pentru 2027, autoritățile intenționează să introducă o acciză de 1,60 lei pentru fiecare litru de băuturi nealcoolice carbogazoase cu zahăr adăugat sau îndulcitori, precum și pentru băuturile energizante. Cota ar urma să crească la 1,76 lei/litru în 2028 și la 1,94 lei/litru în 2029.

Rusnac-MoldAqua este unul dintre cei mai mari producători de băuturi nealcoolice și ape îmbuteliate din Republica Moldova. În 2025, compania a raportat venituri din vânzări de 415,2 milioane de lei, în creștere cu circa 9,6% față de 2024, când acestea au constituit 378,8 milioane de lei.

Profitul net al companiei s-a ridicat anul trecut la 101,1 milioane de lei, față de aproximativ 105,4 milioane de lei în 2024, ceea ce reprezintă o diminuare de circa 4%. Rusnac-MoldAqua avea la sfârșitul perioadei active de aproximativ 546,4 milioane de lei, capitaluri proprii de 501,9 milioane de lei și 286 de angajați.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.