Au trecut de la hobby la afaceri profitabile: istorii de succes a producătorilor de pomușoare din stânga Nistrului

01 Iul. 2021, 18:32
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
01 Iul. 2021, 18:32 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Sectorul de producere a pomușoarelor în regiunea transnistreană s-a transformat vizibil datorită asistenței tehnice și financiare oferite pe parcursul ultimilor cinci ani de USAID prin intermediul Proiectului Agricultura Performantă în Moldova (APM). Mai mulți producători din stânga Nistrului au trecut de la hobby la afaceri cu pomușoare. Despre aceasta au declarat membrii Asociației transnistrene a fermierilor Belîi Most, pentru Agrobiznes.md.

Fermieri, care sunt membri ai asociației Belîi Most și-au transformat gospodării agricole prin adoptarea și implementarea celor mai bune practici agricole, tehnologiilor moderne și echipamente inovative. Astăzi producătorii de pomușoare își percep activitatea ca afacere generatoare de profit, deoarece ghidați de experții USAID APM, au început a investi în soiuri noi de căpșun, zmeur sau mur, material săditor calitativ, construcția tunelelor, instalarea sistemelor de umbrire, producerea strugurilor pe sistem Pergola. Toate aceste tehnologii oferă recolte înalte și fructe calitative, care sunt competitive pe piața locală sau cea de export.

Larisa Colomîcenco, președinta Asociației Belîi Most, afirmă că datorită asistenței USAID oferite sectorul agricol din regiunea transnistreană, fermieri din regiune au obținut rezultate reale în gospodăriile lor.

„S-a schimbat tradiția de cultivare a pomușoarelor. Mulți fermieri din Transnistria deja au trecut la utilizarea materialului săditor frigo, ceea ce permite obținerea unor recolte înalte și fructe calitative, și, respectiv, venituri mai mari. Producătorii de material săditor deja optează pentru producerea stolonilor de căpșun în casete, ceea ce îmbunătățește substanțial calitatea acestuia”, a comunicat Larisa Colomîcenco.

Unul dintre antreprenorii care a beneficiat de suport este și Oxana Bunduchi, membră a Asociației Belîi Most, care de mai bine de patru ani deține o plantație de căpșuni în satul Copanca, raionul Căușeni. Prin intermediul unui grant oferit de USAID APM, gospodăria Oxanei Bunduchi a experimentat pentru prima data folia pentru mulcire și irigarea prin picurare pe o suprafață de 1 hectar de căpșun, iar rezultatele bune obținute au determinat antreprenoarea să extindă utilizarea acestor tehnologii pe toată plantația de căpșuni de 2,5 ha.

Anterior, Oxana Bunduchi comercializa căpșunele doar pe piața locală, dar datorită tehnologiilor moderne adoptate care au sporit recolta și calitatea fructelor, în 2019 a exportat în Rusia și a comercializat căpșune în rețelele de supermarketuri din Tiraspol și din Chișinău.

Totodată, Asociația Belîi Most în parteneriat cu Colegiul agrar-tehnic M.V. Frunze din Tiraspol și cu suportul USAID APM, au fost create loturi demonstrative cu plantații de căpșun și struguri de masă pe sistem de suport Pergola, care pot fi utilizate în procesul didactic de peste 600 de studenți și 60 de profesori, precum și de producători agricoli din Transnistria pentru lecții de practică și asistență tehnică.

Profesori de la Colegiu susțin că anume investițiile în învățământ vor ajuta domeniul agricol să pregătească specialiști calificați.

 

17 Nov. 2026, 11:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 11:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat din Republica Moldova au acumulat datorii de 74,57 miliarde de lei, în timp ce valoarea activelor acestora se ridică la 112,7 miliarde de lei. Astfel, obligațiile financiare reprezintă aproximativ 66% din totalul activelor, potrivit datelor prezentate de directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, în raportul privind administrarea patrimoniului public pentru anul 2025.

Analiza APP a cuprins 72 de entități economice active, dintre care 41 de întreprinderi de stat și 31 de societăți comerciale în care statul deține participații de peste 30% din capitalul social.

Potrivit raportului, activele totale ale acestor companii au ajuns la 112,7 miliarde de lei, în creștere cu 38,56 miliarde de lei față de anul precedent. În același timp, capitalul propriu cumulat a constituit aproximativ 37,79 miliarde de lei, în timp ce datoriile au atins 74,57 miliarde de lei, fiind în creștere comparativ cu 2024.

Raportul dintre datorii și active arată că, pentru fiecare 100 de lei în active deținute de entitățile analizate, aproximativ 66 de lei corespund obligațiilor financiare înregistrate în bilanț. Această proporție nu înseamnă însă că toate datoriile sunt restante sau trebuie achitate imediat, întrucât ele pot include obligații comerciale, împrumuturi și alte datorii cu termene diferite de scadență.

Situația financiară este contrastantă. Deși veniturile din vânzări ale celor 72 de entități au crescut cu 32,8%, până la 68,49 miliarde de lei, iar profitul net cumulat a ajuns la 3,09 miliarde de lei, 18 companii au încheiat anul 2025 pe pierderi.

Printre întreprinderile cu rezultate negative se numără Calea Ferată din Moldova, cu pierderi de aproximativ 90 de milioane de lei, Arena Națională, cu 42 de milioane de lei, CET-Nord, cu 37 de milioane de lei, Metalferos, cu 26,8 milioane de lei, și Editura Universul, cu 25,8 milioane de lei.

În schimb, cele mai mari profituri au fost raportate de Moldovagaz, cu 1,165 miliarde de lei, Aeroportul Internațional Chișinău, cu 712 milioane de lei, și Energocom, cu aproximativ 400 de milioane de lei.

Ion Dodon a atras atenția că majorarea datoriilor impune o monitorizare mai atentă a capacității întreprinderilor de a-și onora obligațiile, a structurii de finanțare și a riscurilor financiare.

Șeful APP consideră necesară evaluarea individuală a companiilor, elaborarea unor planuri de redresare pentru întreprinderile cu pierderi persistente și valorificarea activelor care nu sunt utilizate eficient.

„Statul nu trebuie să fie un proprietar pasiv care doar deține active și constată anual rezultate financiare, uitând de existența acestor active. Statul trebuie să fie proprietar activ și responsabil”, a declarat Ion Dodon.

Raportul mai arată că valoarea bilanțieră a întregului patrimoniu public al Republicii Moldova constituia 178,87 miliarde de lei la începutul anului 2026. Din această sumă, 88,87 miliarde de lei reprezintă proprietatea gestionată de autoritățile centrale, iar aproximativ 90 de miliarde de lei revin patrimoniului administrat de autoritățile locale.