Au trecut de la hobby la afaceri profitabile: istorii de succes a producătorilor de pomușoare din stânga Nistrului

Sectorul de producere a pomușoarelor în regiunea transnistreană s-a transformat vizibil datorită asistenței tehnice și financiare oferite pe parcursul ultimilor cinci ani de USAID prin intermediul Proiectului Agricultura Performantă în Moldova (APM). Mai mulți producători din stânga Nistrului au trecut de la hobby la afaceri cu pomușoare. Despre aceasta au declarat membrii Asociației transnistrene a fermierilor Belîi Most, pentru Agrobiznes.md.

Fermieri, care sunt membri ai asociației Belîi Most și-au transformat gospodării agricole prin adoptarea și implementarea celor mai bune practici agricole, tehnologiilor moderne și echipamente inovative. Astăzi producătorii de pomușoare își percep activitatea ca afacere generatoare de profit, deoarece ghidați de experții USAID APM, au început a investi în soiuri noi de căpșun, zmeur sau mur, material săditor calitativ, construcția tunelelor, instalarea sistemelor de umbrire, producerea strugurilor pe sistem Pergola. Toate aceste tehnologii oferă recolte înalte și fructe calitative, care sunt competitive pe piața locală sau cea de export.

Larisa Colomîcenco, președinta Asociației Belîi Most, afirmă că datorită asistenței USAID oferite sectorul agricol din regiunea transnistreană, fermieri din regiune au obținut rezultate reale în gospodăriile lor.

„S-a schimbat tradiția de cultivare a pomușoarelor. Mulți fermieri din Transnistria deja au trecut la utilizarea materialului săditor frigo, ceea ce permite obținerea unor recolte înalte și fructe calitative, și, respectiv, venituri mai mari. Producătorii de material săditor deja optează pentru producerea stolonilor de căpșun în casete, ceea ce îmbunătățește substanțial calitatea acestuia”, a comunicat Larisa Colomîcenco.

Unul dintre antreprenorii care a beneficiat de suport este și Oxana Bunduchi, membră a Asociației Belîi Most, care de mai bine de patru ani deține o plantație de căpșuni în satul Copanca, raionul Căușeni. Prin intermediul unui grant oferit de USAID APM, gospodăria Oxanei Bunduchi a experimentat pentru prima data folia pentru mulcire și irigarea prin picurare pe o suprafață de 1 hectar de căpșun, iar rezultatele bune obținute au determinat antreprenoarea să extindă utilizarea acestor tehnologii pe toată plantația de căpșuni de 2,5 ha.

Anterior, Oxana Bunduchi comercializa căpșunele doar pe piața locală, dar datorită tehnologiilor moderne adoptate care au sporit recolta și calitatea fructelor, în 2019 a exportat în Rusia și a comercializat căpșune în rețelele de supermarketuri din Tiraspol și din Chișinău.

Totodată, Asociația Belîi Most în parteneriat cu Colegiul agrar-tehnic M.V. Frunze din Tiraspol și cu suportul USAID APM, au fost create loturi demonstrative cu plantații de căpșun și struguri de masă pe sistem de suport Pergola, care pot fi utilizate în procesul didactic de peste 600 de studenți și 60 de profesori, precum și de producători agricoli din Transnistria pentru lecții de practică și asistență tehnică.

Profesori de la Colegiu susțin că anume investițiile în învățământ vor ajuta domeniul agricol să pregătească specialiști calificați.

#stanga nistrului #pomusoare #producatori autohtoni #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia și Statele Unite discută posibilitatea reluării livrărilor de gaz rusesc către Europa, în cadrul negocierilor neoficiale privind încetarea războiului din Ucraina, potrivit unei anchete publicate de Reuters, care citează opt surse familiare cu aceste discuții.

Potrivit acestor surse, una dintre variantele analizate ar presupune ca firme americane să acționeze drept intermediari între Gazprom și clienții săi europeni, cumpărând gaz rusesc și revânzându-l, inclusiv în Germania. Scopul ar fi acela de a atenua opoziția politică puternică din UE față de importurile directe de gaz din Rusia.

O altă opțiune discutată implică achiziția de către investitori americani a unor pachete de acțiuni în Gazprom, conductele Nord Stream sau rețelele de tranzit prin Ucraina. În viziunea Kremlinului, astfel de aranjamente ar facilita revenirea gazului rusesc pe piața europeană, într-un context în care relansarea economică și o eventuală încheiere a conflictului ar putea fi interdependente, notează Reuters.

Potrivit surselor Reuters, Washingtonul ar considera benefică o astfel de schemă, întrucât i-ar permite să monitorizeze cantitățile reale de gaz pompate de Rusia în UE.

Pentru a recâștiga accesul pe piața germană, Gazprom este dispus să renunțe la modelul tradițional al contractelor pe termen lung, optând în schimb pentru acorduri scurte, de doar doi ani, dar cu reduceri semnificative de preț.

Înainte de invazia Ucrainei, Rusia furniza circa 40% din necesarul de gaz al UE, cu un vârf anual de peste 200 miliarde metri cubi. Însă, în urma sancțiunilor și atacurilor asupra infrastructurii, volumul exporturilor s-a prăbușit de aproape șapte ori, ajungând la doar 28 miliarde m³ în 2023 și 32 miliarde m³ în 2024 – cel mai mic nivel din anii ’70 încoace.

Spre deosebire de companiile petroliere ruse, care au reușit să redirecționeze vânzările spre China și India, Gazprom a rămas cu opțiuni limitate. Conducta „Puterea Siberiei”, care transportă gaz spre China, funcționează la capacitate maximă (38 miliarde m³), dar aceasta compensează doar o cincime din pierderea accesului la piața UE.

În prezent, doar Ungaria și Slovacia mai cumpără direct gaz natural rusesc, în timp ce Franța, Spania și Belgia importă în continuare gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia. Cota de piață a gazului rusesc în UE a scăzut la 19%, însă veniturile lunare generate de exporturi depășesc în continuare 1 miliard de euro, conform estimărilor CREA.

Negocierile au fost purtate, potrivit Reuters, de Stephen Witkoff, emisari special al fostului președinte Donald Trump, și de Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF). Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a sugerat că asemenea discuții au avut loc. Peskov a afirmat anterior că Gazprom este gata să revină în UE, cu condiția ca infrastructura de transport să aibă un nou proprietar.

Totuși, Comisia Europeană se opune ferm acestor scenarii. În această săptămână, executivul UE a prezentat un plan care prevede interzicerea totală a combustibililor fosili din Rusia până în 2027. Pe lângă opoziția politică, persistă și bariere tehnice: doar una din cele patru conducte Nord Stream este funcțională după exploziile din 2022, iar Nord Stream 2 nu a primit niciodată aprobarea formală de la Berlin pentru a intra în funcțiune.