TEMU, păcănele și țigări! Din ce vrea statul să strângă 5 miliarde de lei

29 Sept. 2026, 10:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 10:14 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor estimează încasări suplimentare de aproximativ 5 miliarde de lei la buget în urma aplicării noii politici fiscale. O parte importantă a banilor ar urma să provină din taxarea coletelor comandate de pe platformele internaționale de comerț electronic, jocurile de noroc, produsele din tutun și majorarea unor accize, a declarat ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Potrivit ministrului, doar taxarea cumpărăturilor efectuate prin platformele de e-commerce ar urma să aducă aproximativ 1 miliard de lei la buget.

Belous a explicat că măsura urmărește să creeze condiții fiscale mai apropiate între comercianții locali și platformele internaționale, în condițiile în care afacerile din Republica Moldova achită TVA, taxe vamale, taxe locale și impozite aferente salariaților.

„Noi estimăm un miliard de lei de la coletele de pe platformele de e-commerce. Prin această măsură îi punem pe picior de egalitate cu comercianții din Republica Moldova”, a declarat ministrul Finanțelor.

Alte circa 500 de milioane de lei ar urma să fie obținute din așa-numita taxă pentru vicii, inclusiv din sectorul jocurilor de noroc.

Potrivit Victoriei Belous, moldovenii cheltuiesc aproximativ un miliard de lei în acest domeniu, iar autoritățile consideră că introducerea unei poveri fiscale suplimentare pentru aceste activități nu este una exagerată.

„Moldovenii contribuie la acest business al jocurilor de noroc cu un miliard de lei. Considerăm că pentru această categorie de cetățeni nu este o povară exagerată să contribuie suplimentar la bugetul public”, a spus Belous.

Ministerul Finanțelor mizează și pe venituri suplimentare din majorarea taxării produselor din tutun. Ministra susține că, pe lângă creșterea veniturilor bugetare, măsura are și rolul de a descuraja consumul.

Taxarea va viza inclusiv țigările electronice, pe fondul schimbării preferințelor consumatorilor și al creșterii utilizării acestora.

„Observăm schimbarea consumului și a preferințelor consumatorilor și venim cu propunerea de a taxa și aceste țigări”, a precizat ministrul.

Noua politică fiscală mai prevede eliminarea unor facilități acordate anumitor categorii de afaceri, pe care Ministerul Finanțelor le consideră nejustificate în raport cu nivelul de impozitare aplicat salariaților și veniturilor din muncă.

Totodată, sunt prevăzute majorări ale accizelor pentru anumite produse, inclusiv carburanții. Belous a menționat că nivelul de taxare a acestora în Republica Moldova rămâne, în opinia Ministerului Finanțelor, sub cel practicat în multe state dezvoltate.

30 Sept. 2026, 12:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
30 Sept. 2026, 12:44 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Aproximativ 147 de întreprinderi din Republica Moldova ar putea fi încadrate suplimentar în categoria IMM, după modificarea criteriilor de clasificare. Guvernul a aprobat proiectul de lege care actualizează cadrul de funcționare și susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și îl aliniază la regulile Uniunii Europene. 

Una dintre principalele modificări vizează pragurile financiare. O companie va putea fi considerată IMM dacă are o cifră de afaceri anuală netă de cel mult 50 de milioane de euro, față de 25 de milioane de euro în prezent, și/sau active totale de cel mult 43 de milioane de euro, comparativ cu 21,5 milioane de euro. Pentru întreprinderile mijlocii se menține limita de cel mult 249 de angajați.

Totodată, vor fi introduse reguli europene pentru stabilirea statutului unei companii în funcție de relația cu alte întreprinderi. Proiectul stabilește trei categorii: întreprinderi autonome, partenere și legate. La determinarea dimensiunii unei companii vor putea fi luate în calcul datele întreprinderilor cu care aceasta are relații de proprietate sau control.

O altă noutate este introducerea categoriei întreprinderilor mici cu capitalizare medie – small mid-caps. În această categorie vor intra companiile cu mai puțin de 750 de angajați și cu o cifră de afaceri anuală de cel mult 150 de milioane de euro sau active totale de cel mult 129 de milioane de euro. Aceste întreprinderi nu vor fi considerate IMM-uri, însă vor putea beneficia de măsuri de sprijin, instrumente financiare și scheme de ajutor de stat atunci când acestea vor prevedea expres aplicarea lor pentru această categorie.  Categoria small mid-caps va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2028, potrivit dispozițiilor tranzitorii ale proiectului.

Proiectul extinde și posibilitățile de finanțare ale IMM-urilor. Fondul de garantare pentru IMM-uri, gestionat în cadrul ODA, va putea emite garanții nu doar pentru obligațiile față de bănci și organizații de creditare nebancară, ci și pentru obligațiunile emise de IMM-uri.

Potrivit notei informative, măsura urmărește diversificarea surselor de finanțare și reducerea dependenței companiilor de creditarea bancară. La sfârșitul anului 2024, 82,6% din valoarea creditelor acordate IMM-urilor provenea din sectorul financiar-bancar, iar 17,4% din sectorul financiar nebancar.

În paralel, este creat cadrul juridic pentru susținerea oficială a creditelor la export, prin garanții sau asigurări, finanțare directă ori refinanțare, sprijin privind rata dobânzii sau combinarea acestor instrumente. Guvernul va putea desemna ODA și alte instituții drept agenții de credit la export ale statului.

După adoptare în Parlament, legea va intra, în principal, în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, în timp ce unele prevederi au termene distincte de aplicare.