Yandex, aspirator de milioane în Moldova! A încasat 7 milioane de euro, dar firma locală a declarat venituri zero

Grupul rus Yandex, care domină piața serviciilor de taxi din Republica Moldova, a obținut venituri de peste 7 milioane de euro într-un singur an, în timp ce firma sa înregistrată la Chișinău a raportat venituri și impozite zero. Prima sumă virată la bugetul moldovean, identificată în investigația Europei Libere, a fost o amendă de aproape 40.000 de euro, achitată în octombrie 2026, după un conflict cu Consiliul Concurenței.

Potrivit documentelor judiciare obținute de Europa Liberă, compania Ridetech International, care opera aplicațiile Yandex Go și Yandex Pro, a declarat venituri estimate de 7.039.344,99 euro pe piața moldovenească în anul 2024. Informația a fost furnizată chiar de companie, într-o scrisoare transmisă autorităților de la Chișinău pe 31 martie 2025.

În același timp, firma locală Ridetech, parte a grupului Yandex, a raportat pentru 2024 venituri și profit zero. Situația s-a repetat în mare parte și în 2025, când compania nu a declarat vânzări, nu a avut angajați și nu a achitat impozit pe venit, încheind anul cu pierderi de 82.190 de lei.

Investigația arată că o explicație pentru această discrepanță ține de direcționarea plăților în afara Republicii Moldova. Jurnaliștii Europei Libere au efectuat două tranzacții prin serviciile Yandex și au constatat că plata unei curse de taxi a ajuns la Yandex Go Dubai, în Emiratele Arabe Unite, iar abonamentul lunar de 39,9 lei a fost încasat de Yandex Plus din Almatî, Kazahstan.

Pe 5 octombrie 2026, o companie din grupul Yandex, înregistrată în Emiratele Arabe Unite, a transferat aproape 40.000 de euro în contul Trezoreriei Republicii Moldova. Nu a fost vorba despre achitarea unor impozite, ci despre executarea unei amenzi aplicate de Consiliul Concurenței.

Sancțiunea, în valoare de 776.363 de lei, fusese impusă în noiembrie 2025 pentru refuzul companiei de a furniza informații solicitate în cadrul unei investigații privind piața serviciilor de taxi. Autoritatea ceruse, în repetate rânduri, lista șoferilor care beneficiau de nivelul „Platină” în programul de loialitate Yandex, precum și date despre bonusurile acordate acestora între 2022 și 2025.

Între timp, Ridetech International fusese absorbită de MLU B.V., o altă companie din grup, care a contestat sancțiunea în instanță. Reprezentanții Yandex au susținut că informațiile solicitate au fost distruse înaintea reorganizării și că nu mai puteau fi prezentate autorităților.

„Nu este vorba despre un refuz sau o tergiversare sau rea-credință, ci despre o imposibilitate obiectivă și juridică de executare a obligației”, au argumentat reprezentanții companiei.

Curtea de Apel Centru a respins însă cererea de suspendare a amenzii în iunie 2026. Judecătorii au reținut că sancțiunea reprezenta doar 0,56% din cifra de afaceri realizată de companie în Republica Moldova în 2024 și nu putea provoca încetarea activității acesteia.

Consiliul Concurenței a confirmat pentru Europa Liberă că amenda a fost achitată, dar că, până pe 13 octombrie, Yandex nu transmisese informațiile solicitate.

Investigația ridică și problema securității datelor personale colectate prin aplicațiile companiei. În mai 2026, MLU B.V. a fost amendată cu 100 de milioane de euro în Olanda pentru colectarea și stocarea pe servere din Rusia a datelor utilizatorilor din Norvegia și Finlanda. Printre informațiile vizate se numărau copii ale permiselor de conducere, adrese, conturi bancare, localizări exacte și istoricul curselor.

Suspiciuni privind gestionarea datelor utilizatorilor Yandex au existat și în Republica Moldova, însă compania a susținut anterior că informațiile sunt păstrate de entitățile sale europene și nu sunt transferate în Rusia.

Între timp, proiectul legislativ menit să reglementeze activitatea platformelor digitale de taxi rămâne blocat în Parlament. Documentul, votat în prima lectură pe 4 iunie 2026 de 63 de deputați, prevede obligarea operatorilor să proceseze plățile exclusiv prin instituții financiare din Republica Moldova.

Inițiativa nu a ajuns însă la votul final. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a recunoscut pe 12 octombrie, într-o emisiune la TV8, că autoritățile au pornit de la presupunerea greșită că înregistrarea companiei în Olanda ar garanta și păstrarea datelor utilizatorilor pe servere europene.

„Vom corecta, promit”, a declarat Grosu.

Spre deosebire de Republica Moldova, Letonia și Estonia au interzis încă din 2022 activitatea Yandex Go, invocând riscuri legate de securitatea datelor și conexiunile cu Rusia.

Cu toate acestea, potrivit Europei Libere, nicio companie din grupul Yandex nu a fost acuzată oficial în Republica Moldova de evaziune fiscală. Datele prezentate scot însă în evidență diferența dintre veniturile de milioane de euro generate pe piața locală și rezultatele financiare declarate de firma înregistrată la Chișinău.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.