Visul american al pilotului moldovean, cu turbulențe! HiSky zboară peste Atlantic cu avioanele pe jumătate goale

Compania aeriană HiSky, controlat de pilotul moldovean Iulian Scorpan, a transportat 85.784 de pasageri pe ruta directă București–New York, între iunie 2024 și iulie 2026. Operatorul aerian a readus România pe harta zborurilor transatlantice regulate după o pauză de peste două decenii. În spatele acestei realizări se ascunde însă o provocare comercială majoră: gradul mediu de ocupare a aeronavelor a fost de numai 52,2%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre locurile disponibile au rămas neocupate.

Potrivit datelor prezentate, HiSky a operat în perioada analizată 600 de zboruri între București și aeroportul John F. Kennedy din New York, echivalentul a 300 de curse dus-întors. În medie, fiecare zbor a transportat aproximativ 143 de pasageri, deși aeronava Airbus A330-200 utilizată pe această rută dispune de 274 de locuri.

Calculele arată că, din cele 164.400 de locuri oferite în total, aproximativ 78.600 au rămas neocupate. Cu alte cuvinte, pentru fiecare 100 de locuri puse la vânzare, compania a reușit să ocupe, în medie, doar 52.

Rezultatele evidențiază dificultatea operării unei rute transatlantice directe, unde costurile cu combustibilul, personalul, întreținerea aeronavelor și serviciile aeroportuare sunt mai mari decât în cazul zborurilor europene de scurtă și medie distanță.

Cu toate acestea, HiSky a reușit să mențină legătura directă dintre București și New York timp de peste doi ani și oferă pasagerilor posibilitatea de a călători între România și Statele Unite fără escală.

Un element important al activității pe această rută îl reprezintă și transportul de mărfuri. În perioada analizată, compania a transportat 1.065 de tone de cargo, echivalentul unei medii de aproximativ 1,78 tone pentru fiecare zbor.

Transportul de marfă poate contribui la veniturile unei curse lung-curier și poate compensa parțial gradul mai redus de ocupare a locurilor pentru pasageri. Totuși, fără informații despre veniturile obținute din bilete, tarifele medii, costurile operaționale și încasările din cargo, nu se poate stabili dacă ruta București–New York este profitabilă sau funcționează în pierdere.

Datele, obținute de publicația de specialitate BoardingPass de la autoritățile americane, arată că în 2024, anul lansării rutei, HiSky a transportat 25.581 de pasageri. În 2025, numărul acestora a crescut la 46.273, iar în primele șapte luni ale anului 2026 au fost înregistrați 13.930 de călători.

Traficul mai redus din 2026 trebuie analizat și în contextul programului de operare. În luna mai, compania nu a efectuat zboruri spre New York, deoarece aeronava Airbus A330 se afla la Budapesta pentru lucrări de mentenanță planificată.

HiSky intenționase să își extindă rețeaua transatlantică prin inaugurarea unei rute directe București–Chicago, însă lansarea acesteia a fost amânată pe fondul costurilor ridicate ale combustibilului, generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Legătura cu New York a fost inaugurată la 7 iunie 2024, marcând reluarea zborurilor transatlantice regulate din România după o întrerupere de peste 20 de ani. Ultimele asemenea curse ale companiei naționale TAROM fuseseră operate în 2003.

Ruta are importanță și pentru pasagerii din Republica Moldova. HiSky a introdus posibilitatea călătoriilor Chișinău–New York cu escală la București, prin conexiuni adaptate programului transatlantic.

Pentru sezonul de iarnă 2026–2027, compania a programat două zboruri săptămânale între București și New York. Operarea urmează să fie întreruptă temporar în prima parte a lunii noiembrie, cu reluarea curselor din 23 noiembrie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iurie Levinschi a explicat pentru Realitatea că intenția de bază în proiectul prin care cere majorarea lefurilor unor funcționari de la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), unde este angajată și soția sa, a fost să îi protejeze de eventuale probleme juridice, scrie o REALITATEA.

Mai exact, deputatul a notat că aceștia dețin postul de controlori, dar conform noii legi trebuie să efectueze activitate de inspectori cu drept de investigare.

„Angajații sunt în funcții de controlori, în legea nouă sunt numiți ca inspectori cu dreptul de investigare. Unii din ei sunt amenințați ca vor fi purtați prin judecați, că funcția dată nu corespunde legii și n-au dreptul să verifice reclamații depuse. Acesta este intenția principală de modificare. Și de a menține angajații centrului să nu se elibereze”, a comentat Levinschi inițiativa.

Inițial, Levinschi a depus un amendament la politica bugetar fiscală. Ulterior, însă, l-a retras și a înregistrat un proiect separat de lege.

A fost depus amendament la legea bugetar fiscală, dar acest amendament nu se prea leagă cu această lege. Ca să fiu corect, am decis să-l retrag. Dacă era vorba de salariu puteam să aștept câteva luni cu noua lege salarizării veneau și creșterea salariilor”, a comunicat deputatul PAS pentru Realitatea.

În proiectul înaintat, deputatul afirmă că din cauza complexității muncii și volumului de salarizare, șapte controlori, inclusiv un șef de subdiviziune, au demisionat din cadrul Centrului. „În cazul în care nivelul de salarizare rămâne echivalent celui actual (de controlor), intenționează a demisiona în perioada imediat următoare și alți angajați care urmează a fi numiți în funcțiile de inspector de protecție a datelor, participând la diverse concursuri de angajare în alte instituții publice cu un nivel de salarizare mai mare”.