Chișinăul negociază, dar nu înaintează! Noul program FMI, împotmolit din luna mai

04 Nov. 2026, 16:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.

04 Nov. 2026, 16:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:05 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea creditării imobiliare, pe fondul scumpirii locuințelor din Republica Moldova, începe să ridice semne de întrebare la Bruxelles. Comisia Europeană avertizează asupra potențialelor riscuri asociate împrumuturilor acordate prin programul guvernamental „Prima Casă PLUS” și recomandă ca acesta să fie integrat în mecanismele generale de supraveghere a riscurilor financiare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), arată Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, sistemul bancar moldovenesc rămâne stabil și rezistent la șocuri și beneficiază de rezerve importante de capital și lichiditate. Cu toate acestea, experții europeni atrag atenția că intensificarea creditării pentru achiziția locuințelor, în condițiile creșterii prețurilor imobiliare, necesită o monitorizare mai atentă.

„Există riscuri potențiale asociate creditelor acordate în cadrul programului «Prima Casă PLUS», care necesită o monitorizare mai atentă. Programul ar trebui integrat în cadrul general de supraveghere macroprudențială al Băncii Naționale a Moldovei”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Datele prezentate de Bruxelles arată că volumul creditelor acordate populației și companiilor a crescut  în 2025, pe fondul condițiilor favorabile de finanțare și al politicilor de stimulare a investițiilor.

Astfel, creditarea sectorului privat a ajuns la 28,2% din produsul intern brut, comparativ cu 25,5% în 2024, creșterea a fost alimentată în principal de împrumuturile de consum și de finanțările imobiliare.

În paralel, raportul dintre credite și depozite a urcat cu aproape zece puncte procentuale, până la 72,2% în 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020.

Comisia Europeană remarcă și o creștere a ponderii creditelor neperformante în prima jumătate a anului 2026. Acestea au ajuns la 5,2% din totalul împrumuturilor, deși indicatorul este considerat în continuare relativ redus.

Avertismentul cu privire la „Prima Casă PLUS” vine în condițiile în care programul guvernamental facilitează accesul populației la credite ipotecare prin garanții acordate de stat, ceea ce poate stimula cererea de locuințe și extinderea finanțării imobiliare.

În același timp, creșterea rapidă a creditării într-o piață caracterizată de scumpiri poate amplifica vulnerabilitățile financiare, în special dacă veniturile debitorilor nu evoluează în același ritm cu prețurile locuințelor și cu obligațiile de rambursare.

Recomandarea Comisiei Europene vizează integrarea programului în cadrul macroprudențial al BNM, adică în sistemul de instrumente și reguli utilizate pentru identificarea și limitarea riscurilor care ar putea afecta stabilitatea financiară.

Totuși, Bruxelles-ul nu constată că programul „Prima Casă PLUS” ar fi provocat deja o criză a creditării sau că beneficiarii acestuia ar înregistra rate ridicate de neplată. Avertismentul privește riscuri potențiale, în contextul evoluției pieței imobiliare.

Raportul evidențiază și gradul ridicat de concentrare a sistemului bancar. Cele mai mari cinci bănci din Republica Moldova dețin aproape 90% din activele sectorului, în timp ce activele bancare totale reprezintă aproximativ 55% din PIB.

Pe de altă parte, instituțiile financiare continuă să dispună de rezerve consistente de lichiditate și capital, iar profitabilitatea sectorului a crescut datorită veniturilor mai mari din dobânzi.

Comisia Europeană face trimitere și la evaluarea sectorului financiar realizată de Fondul Monetar Internațional, publicată în februarie 2026, potrivit căreia sistemul bancar moldovenesc ar putea rezista, în general, inclusiv unui scenariu economic sever, datorită nivelului ridicat al lichidității și capitalizării.