Cutremur la Mercedes-Benz! Gigantul auto oprește investițiile în Germania și ia în calcul închiderea fabricilor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile apartamentelor din Chișinău au crescut de 7,4 ori în ultimele trei decenii, iar în 2025 capitala Republicii Moldova a înregistrat cea mai mare scumpire anuală a locuințelor noi dintre capitalele europene analizate, de 31,7%. După această explozie a prețurilor, piața imobiliară a început să dea semne de temperare în 2026, însă locuințele rămân considerabil mai scumpe decât în urmă cu doar câțiva ani, a declarat economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice”, din 13 noiembrie.

Potrivit economistului, în 2025 a fost înregistrată cea mai mare creștere anuală a prețurilor apartamentelor din ultimii 25 de ani. În comparația internațională a locuințelor noi, Chișinăul a ocupat prima poziție, cu o scumpire de 31,7%, fiind urmat de Belgrad, unde prețurile au crescut cu 20%, Bratislava – 17,2%, București – 15,3% și Budapesta – 11,1%.

Evoluția pe termen lung arată dimensiunea scumpirilor. Dacă în perioada 1996–2000 un metru pătrat de apartament în Chișinău costa, în medie, aproximativ 170 de euro, în 2026 prețul a ajuns la 1.265 de euro. Astfel, în aproape trei decenii, locuințele s-au scumpit de 7,4 ori, cu o creștere medie anuală estimată la 8,3%.

Totuși, după saltul spectaculos din 2025, ritmul scumpirilor a încetinit puternic. În trimestrul II al anului 2026, creșterea anuală a prețurilor apartamentelor a coborât la 3,8%. Mai mult, față de trimestrul precedent, apartamentele noi s-au scumpit cu doar 0,2%, în timp ce locuințele de pe piața secundară s-au ieftinit cu 1,7%.

Chiar și așa, comparativ cu începutul anului 2023, apartamentele noi sunt mai scumpe cu 62%, iar cele de pe piața secundară – cu 61%.

Analiza scoate la iveală și diferențe importante între sectoarele capitalei. Cele mai scumpe apartamente se află în Centru, unde prețul median depășește cu 47% media orașului. La Buiucani, locuințele sunt cu 8% mai scumpe decât media municipală, iar la Râșcani – cu 2%. La polul opus se situează Botanica, unde prețurile sunt cu 13% sub media orașului, urmată de Telecentru, cu 11% sub medie, și Ciocana, cu 3% sub medie.

Piața este dominată de apartamentele mici. Potrivit datelor prezentate de Ioniță, peste 75% dintre locuințele scoase la vânzare în Chișinău au una sau două camere. Apartamentele cu două camere reprezintă 40,2% din ofertă, iar cele cu o cameră – 35%. În același timp, aproximativ 70% dintre apartamentele tranzacționate provin de pe piața secundară, în timp ce locuințele noi reprezintă 30% din vânzări.

Paradoxal, în pofida scumpirilor puternice, economistul susține că accesibilitatea locuințelor s-a îmbunătățit în raport cu veniturile populației. În trimestrul II din 2026, salariile exprimate în euro au crescut cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, peste ritmul de 3,8% al scumpirii apartamentelor.

Astfel, pentru cumpărarea unui metru pătrat de apartament în Chișinău sunt necesare în prezent aproximativ 1,9 salarii medii lunare, față de 2,7 salarii în 2015.

Diferența este și mai spectaculoasă în cazul unui apartament nou, finisat, cu suprafața de 70 de metri pătrați. Dacă în 2006 achiziția unei asemenea locuințe necesita echivalentul a 45,5 salarii medii nete anuale, în 2026 sunt necesare aproximativ 15,9 salarii anuale.

Și piața chiriilor arată o îmbunătățire a accesibilității. În 2025, chiria medie în Chișinău a fost de aproximativ 8 euro pentru un metru pătrat lunar, mult sub nivelurile din Luxemburg, Paris sau Dublin. Potrivit economistului, dacă în 2010 chiria unui apartament de 70 de metri pătrați absorbea 103% din veniturile unei familii cu două salarii medii, în 2026 ponderea a coborât la aproximativ 33%.