Compania de stat Energocom s-ar confrunta cu un deficit de lichidități de peste un miliard de lei pentru achiziția gazelor naturale, motiv pentru care intenționează să atragă finanțare prin emiterea de obligațiuni corporative, a declarat deputatul Ion Chicu, care avertizează că dobânzile aferente împrumuturilor ar putea fi incluse în tarifele achitate de consumatori.
Potrivit parlamentarului, situația este paradoxală, în condițiile în care, în primăvară, Energocom dispunea de lichidități pe care le plasa în valori mobiliare de stat, iar acum ar avea nevoie să se împrumute pentru a-și finanța achizițiile de gaze naturale.
„Energocom în primăvară plasa lichidități în valori mobiliare de stat, dar acum vor să emită obligațiuni corporative, adică să împrumute bani. Pentru că ei nu au bani acum pentru gaz. Obligațiunile plasate înseamnă dobânzi de plătit, iar dobânzile se așază în tarif”, a declarat Ion Chicu.
Deputatul a explicat că problema ar proveni din decalajul dintre momentul în care Energocom achită gazele furnizorilor și cel în care încasează banii de la consumatori, prin intermediul întreprinderilor de termoficare.
Astfel, pentru gazele care urmează să fie livrate în decembrie, Energocom trebuie să efectueze plățile în avans, încă din noiembrie. O parte importantă a volumelor este livrată către Termoelectrica, care produce energie termică pentru locuitorii capitalei. Consumatorii primesc facturile pentru căldura utilizată în decembrie abia în ianuarie.
În consecință, potrivit explicațiilor lui Chicu, între plata gazelor și recuperarea banilor poate apărea un decalaj de aproximativ două luni, care generează necesități suplimentare de finanțare.
„Au această gaură de lichidități și acum emit obligațiuni corporative. Le trebuie vreun miliard și ceva, iar Guvernul nu le mai dă bani, pentru că nu are de unde”, a afirmat parlamentarul.
Ion Chicu a criticat și finanțările bugetare acordate anterior companiei, susținând că, începând cu anul 2022, Guvernul a direcționat aproximativ șapte miliarde de lei pentru majorarea capitalului social al Energocom.
Potrivit deputatului, circa două miliarde de lei ar fi fost restituite, în timp ce aproximativ cinci miliarde de lei ar reprezenta în continuare capital provenit din bugetul de stat.
Parlamentarul a mai declarat că Energocom dispune și de finanțări printr-o linie de credit acordată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, însă compania trebuie să asigure simultan achizițiile de gaze naturale și energie electrică.
În opinia sa, presiunile asupra bugetului de stat au determinat autoritățile să nu mai ofere capital suplimentar companiei, ceea ce ar explica intenția de a recurge la piața obligațiunilor corporative.
