Casa Mierii: cuplul care a combinat dragostea pentru apicultură cu plăcerea de a primi oaspeți și a lansat o afacere

Cuplul Iulia și Ion Guțu a combinat dragostea pentru apicultură cu plăcerea de a primi oaspeți și de câțiva ani gestionează împreună o afacere. Cei doi au construit o pensiune în apropierea parcului din Țaul, raionul Dondușeni.

Cele două fiice aflate peste hotare au fost și motorul acestei afaceri. Ele au reușit au insistat și și-au susținut părinții. Acest fapt le-a permis să aplice la programul „PARE 1+1”.

Inițial, soții Iulia și Ion Guțu dețineau doar o prisacă, iar datorită grantului obținut au reușit să construiască o afacere la care nici nu au visat. Cei doi au construit o pensiune care se alinează cu tradițiile moldovenești.

Vizitatotii pensiunii „Casa Mierii” pot beneficia de diverse servicii, inclusiv terapii cu zumzet de albine. Această metodă a fost preluată de antreprenori de la o pensiune din Ucraina, care este benefică pentru sănătate. Ședințele se desfășoară în csuțe special amenajate, unde oaspeții pot să doarmă în „compania albinelor”.

De asemenea, cei care aleg o escapadă în nordul țării la „Casa Mierii” vor fi primiți de gazde cu bucate tradiționale într-un mediu ecologic.

#pasiune #nordul tarii #pare 1+1 #pensiune #antreprenori #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei