Producători: Vom exporta doar soiuri târzii de cireșe, cele timpurii au crăpat

Producătorii de cireșe au început recoltarea soiurilor târzii și speră că recolta va fi una de calitate, deoarece soiurile timpurii au fost afectate de ploile abundente înregistrate pe parcursul lunilor mai-iunie, scrie Agrobiznes.md.

Pomicultorii au declarat pentru Agrobiznes că instalarea sistemelor antiploaie, antigrindină sunt unica șansă de a produce cireșe de calitate, care corespund solicitărilor din partea cumpărătorilor și exportatorilor.

Ion Tulei, directorul întreprinderii Farm-Prod a menționat că circa 30% din cireșele de soiuri târzii la fel sunt crăpate.

„Până la moment nu am exportat nimic. Astăzi am început recoltarea soiului Kordia și Ferrovia, care sunt soiuri mai târzii. Ceea ce ține de calitate este una medie, avem multă cireașă crăpată, ne străduim să alegem ca să putem comercializa. După ploi, soiurile tardive au avut mult de suferit, calitatea fiind foarte proastă, respectiv nu am dorit să riscăm și să stricăm imaginea companiei. Sperăm că soiurile mai târzii să fie mai calitative și să putem exporta. Conform estimărilor personale circa 30% sunt totuși crăpate, dar la cules le selectăm. Cred că unica soluție ar fi instalarea sistemului antiploaie, deși la umiditatea care s-a înregistrat în anul curent au existat șanse să crape și cele protejate de sistemul antiploaie”.

Denis Vornices, producător din satul Cotiujeni, raionul Briceni a spus că soiurile pe care le cultivă arată destul de bine și speră să recolteze circa 80 de tone de cireșe.

„Nu am început recoltarea cireșelor, cred că undeva pe data de 15 iulie vom începe. Avem speranțe că vom avea o recoltă bună. Soiul Regina a fost puțin afectat de temperaturile scăzute, deși a avut floare, totuși nu a legat destul de bine. O parte din cireșe, circa 40%, au căzut de pe pom cu o lună înainte de recoltare din cauza temperaturilor scăzute. Kordia arată destul de bine și va fi exportată. În total deținem 8 ha de cireșe, cu 2 soiuri Regina și Kordia. 4 hectare au fost plantate în anul 2012 și alte 4 în anul 2019. Suprafața plantată în anul 2012 dispune de sistem antiploaie și antigrindină. Planificăm să instalăm sistemele date de protecție și pentru cealaltă suprafață. Credem că, vom recolta circa 80 de tone de cireșe (ambele soiuri). Datorită sistemului antiploaie am putut proteja recolta”.

Igor Ivanov, producător din satul Mălăiești, raionul Orhei a comunicat că este foarte important ca producătorii să planteze soiuri mai puțin predispuse la crăpare și astfel se vor asigura cu o recoltă mai de calitate.

„Situația nu este una tocmai îmbucurătoare, deoarece primele soiuri practic au crăpat. Un alt soi din cauza insuficienței de temperatură și lipsa soarelui nu a avut calibrul solicitat, astfel că am fost nevoiți să le ducem la prelucrare. Un alt soi care este mai târziu a fost mai bine și l-am exportat. Pe ultimul soi din cauza ploilor s-a dezvoltat monilioza și nu mai putem recolta nimic. Din câte cunosc, în zona noastră practic majoritatea producătorilor sunt în aceeași situație. Am exportat în Federația Rusă. Cred că este important ca producătorii să atragă o atenție deosebită soiurilor pe care le plantează, deoarece soiurile timpurii sunt predispuse la crăpare. În ceea ce privește soiurile medii și tardive nu am avut probleme cu crăpatul”.

Crăparea este un fenomen des întâlnit în țara noastră și aceasta din cauza că perioada de coacere a soiurilor timpurii coincide cu perioada în care se înregistrează un exces de umiditate.

#Cireșe #producatori #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.