CEC: Procesul electoral decurge în regim normal

Procesul electoral decurge, în general, în regim normal, fără incidente majore, susține președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) Dorin Cimil. Peste 600 de mii de alegători și-au exercitat până la 12.00 dreptul la vot, scrie IPN.

În străinătate, sunt operaționale toate secțiile de votare constituite în Europa și Asia. În următoarele ore urmează să se deschidă secțiile de votare din SUA și Canada. Până acum, peste hotarele țării s-au prezentat la vot peste 70 de mii de alegători. Sunt înregistrate disponibilități medii sau reduse la unele secții de votare din străinătate în: Italia, Franța, Irlanda, România, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Portugalia și Grecia. Cele mai solicitate secții de votare sunt cele din: Bologna, două secții de votare din Paris, Parma, Verona, Berlin, două secții din Frankfurt pe Main, Padova și Brescia. În contextul pandemic, CEC face apel către diasporă să-și exercite dreptul la vot respectând măsurile anti-epidemice impuse de statul respectiv.

În cele 41 de secții de votare constituite pentru alegătorii din stânga Nistrului au votat peste 16 mii de alegători.

Potrivit lui Dorin Cimil, până acum la CEC a fost depusă o contestație privind acțiunile de agitație electorală în ziua alegerilor, care a fost transmisă către IGP pentru examinare. De asemenea, au fost recepționate două sesizări. Una – legată de deschiderea cu întârziere a unei secții de votare din Florești. S-a constatat că acest lucru a avut loc din cauza problemelor cu internetul. Cea de-a doua sesizare este legată de un material video, cu secvențe de la o secție de votare din Haga, unde se invocă deficiențe în asigurarea infrastructurii rețelei de votare. Sesizarea va fi examinată și ulterior CEC va informa despre acest subiect.

În două localități, alegătorii își exercită dreptul la vot în două corturi special amenajate. Este vorba despre localitatea Bâc și Cigârleni, Ialoveni. Aici votarea de desfășoară fără încălcări.

Dorin Cimil a adus aminte despre campania „După votare, mergi la vaccinare!” și i-a îndemnat pe alegători să se vaccineze. Punctele de vaccinare vor activa în regim extins, până la ora 21.00.

#alegeri parlamentare anticipate #CEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.