Doru Petruți: PAS a câștigat aceste alegeri înainte de desfășurarea lor. Și asta fără să facă o campanie specială

12 Iul. 2021, 15:31
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
12 Iul. 2021, 15:31 // Oameni şi Idei //  MD Bani

„Având în vedere că alegerile s-au încheiat”, sociologul Doru Petruți a prezentat o viziune analitică asupra alagerilor din data de 11 iulie 2021. Potrivit lui Petruți, punctul de vedere prezentat în continuare este bazat „pe unele date despre care nu am putut vorbi public în această perioadă.”

„PAS a câștigat aceste alegeri înainte de desfășurarea lor. Și asta fără să facă o campanie specială, promovând doar emoția și miza anti-PSRM/Dodon („votul împotrivă”). Promisiunile electorale, indiferent ce partid le-a făcut au fost considerate de mare parte din alegători minciuni sau foarte improbabil de a fi realizate. Motivația votului rămâne preponderent încărcată negativ și cel mult un „vot util” a atârnat de o firavă speranță. Studiile complexe realizate în campanie au arătat clar tipurile de motivații și gradul de confirmare a intenției de vot în ziua scrutinului, pentru fiecare tip de votant.”

Alegătorii PAS au avut și emoție și miză pe 11 iulie, declară Petruți.

„Miza să schimbe Parlamentul și să înlăture PSRM de la putere și emoția anti-Dodon. Alegătorul PSRM nu a avut nici emoție, nici miză, însă a avut disciplină și o parte au mers la vot. Aceste alegeri nu au fost despre campanie, despre idei, programe electorale sau dezbateri, acesta a fost un referendum emoțional de validare al mandatului dnei Maia Sandu.”

„Așadar, e bine de știut că alegerile se pierd sau se câștigă cu mult timp înainte de campanie, deși majoritatea politicienilor pe care i-am întâlnit cred cu tărie că alegerile se câștigă în campanie. Ca și la alegerile Prezidențiale din 2020, și la aceste alegeri, rezultatul s-a știut cu destul timp înainte. Campaniile electorale în Moldova vor schimba tot mai puțin, dar asta nu înseamnă că ele nu trebuie derulate. Și, încă ceva, electoratul din Moldova s-a maturizat și o parte mică din el mai poate fi fentat.

Știu că mulți nu digerați ușor punctele mele de vedere, dar asta mi-au spus mie datele studiilor bazate pe opiniile oamenilor din Moldova; deci, nu sunt opiniile mele personale, eu doar încerc să la analizez într-o formă coerentă și utilă.

Și, dacă îmi permiteți și un punct de vedere strict personal (deci, nu ca sociolog, deși latura asta e tot timpul cu mine), v-aș spune că regret că PPDA nu a trecut pragul, deși a avut cea mai bună listă în primii 10 candidați la funcția de deputat (după părerea mea). Dar, cum spuneam mai sus, alegerile nu sunt despre competență, meritocrație, filtre de integritate etc. Drept dovadă că și câștigătorii de azi au cam renunțat la ele și s-au bazat pe emoție și miză.

Sper (deși am spus că nu mai investesc absolut nici o speranță în politic) … sper să se oprească declinul din ultimii 2 ani și în alți 1-2 ani să apară primele rezultate bune pentru cât mai mulți cetățeni moldoveni, iar la următoarele alegeri să votăm „pentru”.”

30 Sept. 2026, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Sept. 2026, 16:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Moldovenii au pus pe masă mai multe legume, fructe și lactate în 2025, dar au consumat mai puțină carne și cartofi. Datele Biroului Național de Statistică privind consumul mediu anual pe locuitor arată schimbări destul de vizibile față de 2024.

Cel mai mult a crescut consumul de lapte. În medie, unui locuitor i-au revenit anul trecut 208,3 kilograme, față de 188 de kilograme în 2024. Asta înseamnă cu aproximativ 20,3 kilograme mai mult pentru fiecare persoană, într-un singur an.

Și legumele au ajuns mai des în meniul moldovenilor. Consumul mediu a crescut de la 115,8 la 131,2 kilograme pe locuitor, adică cu aproximativ 15,4 kilograme într-un an. O creștere se observă și la tomate: de la 32,3 la aproape 36 de kilograme pe persoană.

La fructe, pomușoare și nuci, consumul mediu a ajuns la 149,4 kilograme pe locuitor, față de 140,8 kilograme în 2024. Cele mai multe au fost merele, cu un consum mediu de aproape 93,8 kilograme pe persoană.

Moldovenii au consumat și mai multe cereale și produse derivate din acestea. Cantitatea medie a crescut de la 187,9 la 199,3 kilograme pe locuitor. Din această categorie, cea mai mare parte o reprezintă grâul și produsele obținute din acesta – aproximativ 180,5 kilograme pe persoană.

În schimb, carnea a pierdut teren. Dacă în 2024 consumul mediu era de 68,6 kilograme pe locuitor, în 2025 acesta a coborât la 63,6 kilograme. Este o reducere de aproximativ 5 kilograme pentru fiecare persoană. A scăzut și consumul de cartofi, de la 79,3 la 74,3 kilograme pe locuitor.

La ouă, schimbarea a fost mai mică: în 2025, un moldovean a consumat în medie aproximativ 252 de ouă, față de aproape 256 în anul precedent.

Datele nu includ raioanele din partea stângă a Nistrului și municipiul Bender.