(DOC) Inga Grigoriu publică o nouă dovadă că Platon e implicat în spălătoria rusească și frauda bancară

Președinta Comisiei parlamentare „Laundromat”, Inga Grigoriu a publicat astăzi o nouă dovadă că, Veaceslav Platon ar fi implicat în marea spălătorie rusească, dar și a fraudei bancare, scrie Realitatea.md.

„Încă o confirmare a unei instituții naționale – Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), privind implicarea numitului Veaceslav Platon în Frauda bancară, dosar din care a fost scos curat ca lacrima de către actualul procuror general, Alexandr Stoianoglo și în spălătoria rusească, Laundromat”, scrie Grigoriu.

Deputata afirmă că, documentul oferit de SPCSB confirmă și faptul că la această fraudă și ilegalitate ar fi fost implicat și grupuri și companii afiliate lui Ilan Șor.

„De asemenea sunt implicate în ambele cazuri și grupuri de companii afiliate lui Ilan Șor, proaspăt deputat cu imunitate parlamentară. Cu regret, am primit răspunsul de la SPCSB târziu, abia după alegerile parlamentare anticipate și acest fapt îmi ridică și mai multe semne de întrebare. De ce s-a așteptat scrutinul electoral pentru ca instituția să îmi ofere un răspuns? În concluzie, noua guvernare trebuie să înțeleagă că este necesar de a combate acest fenomen – spălările de bani. Or, ele continuă și e grav dacă vor fi preluate. Eu voi sta de gardă”, conchide Grigoriu.

Amintim că, anterior deputata a mai publicat unele documente, care dovedesc implicarea lui Platon în spălătoria rusească.

#grigoriu #spalatorie ruseasca #Platon #frauda bancara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.