Merkel și Biden: Rusiei nu ar trebui să i se permită să folosească energia drept armă pentru a-și amenința vecinii

În timpul discuțiilor de la Washington, președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel au făcut schimb de opinii cu privire la proiectul gazoductului Nord Stream 2. Biden a declarat că a fost de acord cu Merkel că Moscovei nu ar trebui să i se permită să folosească energie pentru a presa țările vecine. Merkel a menționat că Germania și Statele Unite au opinii diferite despre Nord Stream 2

Biden a spus că și-a exprimat îngrijorarea Merkel cu privire la conductă.

„Cancelarul și eu suntem de acord că Rusiei nu ar trebui să i se permită să folosească energia ca armă pentru a-și amenința vecinii”, a declarat Biden în timpul unei conferințe de presă comune cu Merkel la Washington.

Cancelarul german a spus că Nord Stream 2 este un „proiect suplimentar” și nu ar trebui să fie un substitut pentru tranzitul de gaze prin Ucraina.

„Ucraina ar trebui să rămână o țară de tranzit pentru gazele naturale”, a spus ea într-o conferință de presă.

Potrivit Merkel, Germania va acționa „dacă Rusia privează Ucraina de dreptul de tranzit”. Răspunzând la o întrebare clarificatoare a unui jurnalist, cancelarul a explicat că, în cazul unor probleme cu tranzitul de gaze prin Ucraina, Germania poate acționa nu numai independent, ci și prin Uniunea Europeană. Ea a reamintit că prin UE au fost introduse sancțiuni împotriva Rusiei legate de conflictul ucrainean.

„Sper că nu va trebui niciodată să luăm astfel de decizii (în raport cu situația din Nord Stream 2 – IF)”, a adăugat ea.

În același timp, Merkel a declarat că ea și Biden „au aprecieri diferite despre esența acestui proiect”.

Biden, comentând tema Nord Stream 2, a spus că Statele Unite și Germania sunt prieteni, iar prietenii, în cuvintele sale, „își pot permite să nu fie de acord unul cu celălalt”.

El a reamintit că, când a ajuns la putere, proiectul era aproape de finalizare. „Nu am văzut niciun rost în sancțiuni suplimentare. În schimb, am ales să lucrăm cu Germania”, a spus Biden.

El a subliniat că este de părerea că este important să se asigure securitatea energetică a Europei. Vorbind despre modul în care Nord Stream 2 îl va afecta, Biden a răspuns: „Vom vedea”.

Administrația SUA se opune implementării Nord Stream 2 și a impus o serie de sancțiuni împotriva acestui proiect.

Secretarul de stat american Anthony Blinken a declarat luna trecută că Washingtonul discută cu Germania măsurile de prevenire a utilizării gazoductului Nord Stream 2 pentru constrângere sau șantaj. În plus, potrivit Blinken, Washingtonul și Berlinul iau în considerare acțiuni pentru a oferi „protecție economică și strategică pentru țări precum Ucraina”.

La sfârșitul lunii mai, administrația Biden a impus sancțiuni asupra unor companii și nave implicate în construcția conductei, dar nu a impus sancțiuni operatorului Nord Stream 2 AG. Această decizie a fost criticată de un număr de politicieni din Statele Unite, precum și de autoritățile ucrainene. Merkel a spus că administrația SUA a făcut un pas către Germania, hotărând să abandoneze măsurile dure împotriva proiectului de conductă de gaz Nord Stream 2.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.