Perspectivele Parteneriatului Estic, discutate de Maia Sandu la Batumi

Perspectivele Parteneriatului Estic și felul în care Georgia, Ucraina și Republica Moldova, ca state asociate, își pot consolida pe diverse dimensiuni relația cu Uniunea Europeană– sunt câteva subiecte discutate ieri, 19 iulie, în cadrul celei de-a 17-a ediții a Conferinței Internaționale de la Batumi, Georgia, la care a participat și președinta Maia Sandu.

„Odată cu semnarea Acordului de Asociere, Republica Moldova s-a angajat să construiască o țară democratică și prosperă pentru cetățenii săi. Consolidarea instituțiilor statului, combaterea corupției, eliminarea judecătorilor compromiși din sistem și un sector public profesionist și integru – aceasta este integrarea europeană pe care și-o doresc cetățenii Republicii Moldova și pe care ei au susținut-o prin votul majoritar din 11 iulie”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Maia Sandu a reiterat că mizează pe sprijinul partenerilor europeni în realizarea ambițioasei agende de curățare a țării și și-a exprimat recunoștința pentru tot suportul de care Republica Moldova a beneficiat până acum.

„În acest context, am subliniat importanța Parteneriatului Estic, drept unul dintre instrumentele ce va contribui și în viitor la transformarea țărilor noastre. Sunt convinsă că o cooperare dinamică și sinergică între Moldova, Georgia și Ucraina ne va ajuta să valorificăm într-un mod mai eficient oportunitățile oferite de către partenerii europeni, întru binele țărilor noastre, dar și al întregii Uniuni Europene”, a subliniat președintele Republicii Moldova.

De asemenea, Maia Sandu a discutat la Batumi cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski.

„Am abordat mai multe subiecte de pe agenda bilaterală. Am convenit că, odată cu instalarea noului executiv de la Chișinău, guvernele țărilor noastre se vor convoca pentru a lucra punctual pe aceste subiecte, ce vizează interesele ambelor țări”, a specificat președintele Republicii Moldova.

Pe finalul zilei de ieri, 19 iulie, Maia Sandu a avut la Batumi o întrevedere cu Charles Michel, președintele Consiliului European. Părțile au discutat despre rezultatele alegerilor din Republica Moldova, despre pașii ce urmează după formarea Guvernului și primele acțiuni ale noii majorități parlamentare.

„I-am mulțumit domnului Președinte pentru planul de redresare economică de 600 de milioane de euro pentru țara noastră, anunțat de Comisia Europeană la începutul verii, și pentru deschiderea de a sprijini autoritățile Republicii Moldova în implementarea agendei noastre de reforme. Republica Moldova are nevoie de o transformare internă profundă, iar Uniunea Europeană rămâne un partener important în acest process”, a menționat șefa statului.

Tot ieri, la cea de-a 17-ea ediție a Conferinței Internaționale de la Batumi, președinta R. Moldova Maia Sandu, președinta Georgiei Salome Zourabichvili și președintele Ucrainei Volodimir Zelenski au semnat Declarația comună a Liderilor Partenerilor Asociați ai Uniunii Europene.

#perspective #parteneriatul estic #georgia #discutii #Republica Moldova #Ucraina #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.