Admitere 2021: Profesiile care nu te vor lăsa șomer sunt cele din domeniul IT. Raport

28 Iul. 2021, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
28 Iul. 2021, 15:33 // Actual //  MD Bani

Potrivit  raportului 100 de Joburi de viitor, realizat de Universitatea Deakin din Australia, mai mult de jumătate din locurile de muncă ale viitorului sunt specialități care au nevoie de cunoștințe în Tehnologia Informației, iar necesitatea alfabetizării digitale, pentru a găsi un loc de muncă vacant, a crescut cu 212% timp de trei ani. În 2021, această abilitate a devenit absolut necesară, pandemia accelerând și mai mult dezvoltarea domeniului Tehnologiilor Informației.

Oferta de admitere a Universității de Stat din Moldova și anume Facultatea de Fizică și Inginerie, propune abiturienților instrumentele necesare pentru ca aceștia să însușească abilități practice, necesare și actuale în următoarele decenii. Punctul forte al acestei Facultăți este matricea educațională, creată în jurul abilităților practice de inginerie, proiectare, stabilirea mecanismului de funcționare și a Fizicii – știința care studiază proprietățile și structura materiei, formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce.

În cadrul etapei de Admitere 2021, Facultatea de Fizică și Inginerie a venit cu următoarea ofertă educațională:

🔴 LICENȚĂ

🔸 Fizică (Program comun cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România – două diplome)

🔸 Tehnologia informației (studii la Zi și Frecvență Redusă)

🔸 Inginerie și managementul calității (studii la Zi și Frecvență Redusă)

🔴 MASTERAT

🔸 Fizica teoretică

🔸 Fizica și ingineria semiconductorilor

🔸 Procedee și metode de măsurare în ingineria mediului

🔸 Tehnologii informaționale în modelare

🔸 Tehnologii informaționale în educație

Drept exemplu, pentru a vă convinge de actualitatea disciplinelor propuse, Facultatea de Fizică și Inginerie propune facultativ și ore de pilotarea dronelor, o practică inovativă, utilizată cu succes în economia mondială, de la servicii de curierat – până la agricultură, și care începe a fi implementată și în Republica Moldova. Alte cursuri oferite facultativ studenților țin de managementul aplicațiilor, testarea software, limbaje de programare.

Pentru a fi admis la această Facultate, este necesară depunerea dosarului până pe data de 30 iulie 2021. Locurile la buget sunt distribuite în bază de concurs, iar prețul pentru studiile în bază de contract pornește de 5500 de lei anual.

Alege cariera IT la Facultatea de Fizică și Inginerie a Universității de Stat din Moldova.

Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați pagina web a facultății: http://phys.usm.md.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituționale de comunicare ale universităților din Moldova”, ce se desfășoară cu sprijinul Proiectului TEKWILL, implementat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională și a Suediei. Conținutul acestui material reprezintă opinia exclusivă a autorului și nu reflectă neapărat poziția finanțatorilor.

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.