FOTO Piscina de la cel mai înalt nivel tocmai a fost deschisă. Imaginează-ți cum să înoți la 294 de metri înălțime

Piscina de la cea mai mare altitudine din lume tocmai a fost deschisă în Dubai. Address Beach Resort are o înălțime de 293,906 metri și este amplasată la etajul 77 al unui hotel de tip zgârie-nori.

Sunt puține lucruri care pot echivala senzația eliberatoare trăită în momentul înotului în aer liber, iar acum în Dubai poți experimenta această senzație la aproape 1000 de metri deasupra nivelului mării. Acest lucru poate fi posibil pentru că piscina cu cea mai mare altitudine din lume tocmai a fost deschisă.

Address Beach Resort este amplasat la o înălțime vertiginoasă de 293,906 metri. Piscina are lungimea de 94,84 metri și lățimea de 16,5 metri.

Accesul este permis, din păcate, doar oaspeților hotelului, cu vârsta de peste 21 de ani însă aceasta poate fi admirată și din exterior dacă rezervați o masă la restaurantul Asian Fusion (care se află de asemenea la etajul 77 al hotelului).

Skybridge-ul, care găzduiește apartamente de lux, se află la 294,36 metri si este considerat cel mai înalt skybridge ocupabil din lume.

Se pare totuși că Beach Resort nu este singura piscină din lume aflată la altitudine mare. Curând va avea loc deschiderea unui alt bazin record (Sky Pool) din Londra, care va fi amplasat chiar lângă Ambasada SUA.

Sky Pool este o piscină transparentă de aproape 25 de metri, întinsă pe cele 10 etaje ale două clădiri de tip zgârie-nori. Aceasta este considerată drept fiind cea mai mare piscină acrilică de sine stătătoare din lume.

Cu toate acestea, accesul se face cu mult mai greu în comparație cu piscina Address Beach Resort, fiind necesară rezidența unuia dintre apartamentele acelor clădiri, care poate ajunge chiar la suma exorbitantă de 1,4 milioane de dolari.

#piscina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.