FOTO Piscina de la cel mai înalt nivel tocmai a fost deschisă. Imaginează-ți cum să înoți la 294 de metri înălțime

03 Aug. 2021, 14:02
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
03 Aug. 2021, 14:02 // Au Bani //  MD Bani

Piscina de la cea mai mare altitudine din lume tocmai a fost deschisă în Dubai. Address Beach Resort are o înălțime de 293,906 metri și este amplasată la etajul 77 al unui hotel de tip zgârie-nori.

Sunt puține lucruri care pot echivala senzația eliberatoare trăită în momentul înotului în aer liber, iar acum în Dubai poți experimenta această senzație la aproape 1000 de metri deasupra nivelului mării. Acest lucru poate fi posibil pentru că piscina cu cea mai mare altitudine din lume tocmai a fost deschisă.

Address Beach Resort este amplasat la o înălțime vertiginoasă de 293,906 metri. Piscina are lungimea de 94,84 metri și  lățimea de 16,5 metri.

Accesul este permis, din păcate, doar oaspeților hotelului, cu vârsta de peste 21 de ani însă aceasta poate fi admirată și din exterior dacă rezervați o masă la restaurantul Asian Fusion (care se află de asemenea la etajul 77 al hotelului).

Skybridge-ul, care găzduiește apartamente de lux, se află la 294,36 metri si este considerat cel mai înalt skybridge ocupabil din lume.

Se pare totuși că Beach Resort  nu este singura piscină din lume aflată la altitudine mare. Curând va avea loc deschiderea unui alt bazin record (Sky Pool) din Londra, care va fi amplasat chiar lângă Ambasada SUA.

Sky Pool este o piscină transparentă de aproape 25 de metri, întinsă pe cele 10 etaje ale două clădiri de tip zgârie-nori. Aceasta este considerată drept fiind cea mai mare piscină acrilică de sine stătătoare din lume.

Cu toate acestea, accesul se face cu mult mai greu în comparație cu piscina Address Beach Resort, fiind necesară rezidența unuia dintre apartamentele acelor clădiri, care poate ajunge chiar la suma exorbitantă de 1,4 milioane de dolari.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.