Procurorii cer arestarea celor 18 persoane reținute în dosarul corupției la IPOT. Au înaintat demersuri

În urma unor percheziții efectuate la Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT) au fost reținute 18 persoane, printre care vicedirectorul împreună cu alți cinci responsabili precum și 12 persoane fizice, inclusiv beneficiari ai unor companii. Potrivit Procuraturii, aceștia sunt acuzați de abuz de serviciu, corupere pasivă, corupere activă și trafic de influență. În acest sens, Procurorii au depus demersuri la arestare.

„Procuratura Anticorupție le-a înaintat celor 18 persoane învinuirea și a înaintat demersuri în judecată cu solicitarea de aplicare în privința celor 6 angajați ai IPOT și 2 beneficiari ai unor companii a arestului preventiv pentru 30 de zile, iar în privința altor 10 persoane fizice – arestul la domiciliu pentru 30 de zile. Demersurile procurorilor urmează a fi examinate pe parcursul zilei de astăzi de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana”, se arată într-un comunicat al Procuraturii.

Reținerile învinuiților survin ca urmare a peste 55 de percheziții desfășurate acum două zile la domiciliile, în birourile de serviciu și automobilele persoanelor vizate, în rezultatul cărora de la angajații IPOT au fost ridicate peste 9 mii de euro și 48 mii lei, care se prezumă a fi rezultatul activității lor infracționale.

Potrivit informațiilor, o parte dintre persoanele învinuite și-au recunoscut vina, iar altele au făcut uz de dreptul lor procesual de a nu da declarații.

Proces penal a fost inițiat încă la începutul acestui an, iar potrivit probatoriului, în intervalul martie – iulie 2021, specialiștii IPOT ar fi pretins și primit de la persoane fizice și beneficiari ai unor companii sume cuprinse între 250 și 2000 euro. În schimbul acestor sume responsabilii diminuau bonitatea solului în studiul pentru terenurile deținute de comanditarii investigațiilor pedologice, prejudiciind astfel bugetul administrațiilor publice locale în proporții deosebit de mari.

Urmărirea penală e în plină desfășurare, iar procuratura va reveni cu detalii suplimentar.

#IPOT #procuratura #arest #demers

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli