Șeful Inspectoratului General al Poliției, Sergiu Paiu, și-a dat demisia. Deținea funcția din iunie 2020

Șeful Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, Sergiu Paiu, și-a dat demisia din funcția pe care o deține din iunie 2020. Astfel, Paiu ași va încheia activitatea la IGP începând cu data de 16 gust 2021. Demisia lui Paiu a fost aprobată astăzi de către Cabinetul de Miniștri, scrie Realitatea.md.

Sergiu Paiu a fost numit în funcție la ședința Guvernului de miercuri, 17 iunie 2020, după ce funcția a devenit vacantă în urma demisiei lui Vadim Cojocari, care fusese numit în funcția de vice-director al Centrului Național Anticorupție.

Sergiu Paiu figurează într-o investigație a ZDG, care viza evenimentele din 7 aprilie 2009. Conform acesteia, Paiu deținea funcția de comisar al sectorului Râşcani, acolo unde, conform raportului Comisiei Nagacevschi, au ajuns 110 protestatari.

După 7 aprilie, Paiu a fost comisar la Botanica şi şef de Inspectorate la Basarabeasca, Cimişlia şi Hânceşti.

#Sergiu Paiu #demisie #sef #IGP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive