Lionel Messi intră în sfera criptomonedelor. PSG l-a plătit parţial în fan tokens: a primit „un număr mare”

Odată cu semnarea contractului cu PSG, Leo Messi a intrat oficial și în lumea crypto fan tokens. Potrivit Reuters, fotbalistul argentinian a fost plătit parțial cu aceste criptomonede.

Messi, în vârstă de 34 de ani, a plecat de la FC Barcelona și a semnat un contract pe doi ani cu PSG, cu opțiune pentru un al treilea an.

Paris St Germain (PSG) a precizat într-o declarație că jetoanele incluse în „pachetul de bun venit”, sau prima de instalare, au fost furnizate de Socios.com, care este furnizorul de tokens pentru fanii clubului.

Clubul nu a precizat ce procentaj din tranzacție a cuprins jetoanele, dar a spus că a primit un „număr mare”.

Fan tokens sunt un tip de criptomonedă care le permite deținătorilor să voteze cu privire la decizii minore legate de cluburile lor. Printre cluburile care vor lansa token-uri în acest an se numără Manchester City, campioana Angliei, și AC Milan din Italia.

La fel ca bitcoin și alte monede digitale, jetoanele fanilor pot fi tranzacționate pe burse. De asemenea, au în comun cu alte criptomonede tendința de a înregistra fluctuații bruște ale prețurilor, ceea ce a determinat unele autorități de reglementare financiară să lanseze avertismente către investitori.

PSG a declarat că a existat un volum mare de tranzacționare a jetoanelor fanilor săi după ce au apărut informații despre mutarea lui Messi la club.

Token-ul PSG, care are o capitalizare bursieră de aproximativ 52 de milioane de dolari, a crescut cu peste 130% în doar cinci zile, pe fondul speculațiilor privind venirea lui Messi, până la un maxim istoric de peste 60 de dolari marți. Ultima dată au scăzut cu 10%, la aproximativ 40 de dolari, potrivit site-ului CoinMarketCap.

#fan tokens #criptomonede #Lionel Messi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.