Sergiu Gurduza, care a fost desemnat membru al Comisiei Electorale Centrale din partea Parlamentului în iunie 2016, și-a încheiat mandatul în cadrul instituției, scrie Realitatea.md.

Astfel, mai nou, Sergiu Gurduza îl va consilia pe președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.

De asemenea, consilieră pe comunicare va fi Aurica Jardan. Aceasta a absolvit Facultatea de Jurnalismul și Științele Comunicării la Universitatea de Stat din Moldova, în 2008. Pe parcursul anilor, Aurica Jardan a activat la postul de televiziune PRO TV Chișinău, cât și în calitate de consultant în comunicare pentru Guvernul Republicii Moldova (Guvernul Filat și Leancă).

Șefa cabinetului va fi Tatiana Batin.

Cine este Sergiu Gurduza

Din septembrie 2012 – prezent – director executiv, AO „Centrul de Consultanță Legislativă”;

Octombrie 2015 – noiembrie 2015 – secretar și membru al Comisiei guvernamentale pentru selectarea candidaților la funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea Guvernului;

Decembrie 2015 – prezent – stagiere în avocatură, Biroul Asociat de Avocați „Facultatea de Drept”;

Octombrie 2015 – februarie 2016 – membru al Colegiului Centrului Național Anticorupție din partea Guvernului;

Septembrie 2015 – noiembrie 2015 – membru al grupului de lucru pentru reformarea și resetarea sistemului anticorupție, creat prin Dispoziția Președintelui Parlamentului;

Septembrie 2015 – noiembrie 2015 – consilier principal de stat al Prim-ministrului, din domeniul justiției, legislației și combaterii corupției;

Martie 2015 – august 2015 – viceministru al justiției;

Octombrie – noiembrie 2014 – reprezentant cu drept de vot consultativ la Comisia Electorală Centrală;

Iunie 2014 – februarie 2015 – stagiere în avocatură, Biroul Asociat de Avocați „Facultatea de Drept”;

Aprilie 2013 – mai 2014 – consultant superior, Direcția contencios, Direcția generală Agent Guvernamental, Ministerul justiției;

Ianuarie 2013 – mai 2014 – secretar al Comisiei guvernamentale pentru selectarea reprezentanților intereselor statului în instanțele judecătorești străine și în instituțiile de arbitraj internaționale;

Februarie 2012 – mai 2014 – secretar al Comisiei guvernamentale pentru identificarea persoanelor civile şi colaboratorilor organelor de drept care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009 şi recuperarea prejudiciului cauzat acestora;

Mai 2011 – aprilie 2013 – șef interimar, Secția relații cu Parlamentul și Curtea Constituțională, Ministerul Justiției;

Decembrie 2009 – aprilie 2011 – specialist principal, Secția relații cu Parlamentul și Curtea Constituțională, Ministerul Justiției.

Educație și formare:

Ianuarie, 2012 – cursuri de perfecționare profesională în organele de drept și universitățile de drept din Vilnius, Lituania;

2008 – 2010 – studii de masterat, Universitatea de Stat din Moldova, specializarea Drept civil, calificare: magistru în drept;

2004 – 2008 – Facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova, specializarea Drept internațional, calificare: licențiat în drept.

#segiu gurduza #Igor Grosu #CEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.