Vești bune pentru producătorii de struguri: vom avea recoltă mai mare decât anul trecut. Cât se va obține la un hectar

Recolta de struguri din Republica Moldova în 2021 va fi cu 15% mai mare decât anul trecut și va constitui circa 6-9 tone de struguri la hectar.

Conform prognozelor specialiștilor, recoltarea strugurilor pentru vin va începe la mijlocul decadei a doua a lunii septembrie.

Detalii despre starea plantațiilor viticole și estimările producției globale de struguri în anul curent au fost discutate în cadrul Consiliului pe filiera de produse „Struguri, vin, produse pe bază de vin și produse procesate”, desfășurat la începutul săptămânii curente.

De asemenea, conform datelor oferite de direcțiile raionale agricole, se estimează că în anul 2021 peste 200 mii tone vor ajunge la procesare, comparativ cu 160 mii tone în 2020.

Specialiștii au menționat că recolta globală de struguri în anul curent va fi mai mare comparativ cu anul trecut, totuși roada se estimează a fi cu peste 20% mai joasă față de media pe ultimii cinci ani, din cauza secetei severe din anul 2020, a înghețurilor târzii din primăvara anului 2021, precum și din cauza ploilor abundente.

Potrivit informațiilor, în 2020 s-au exportat 13,7 milioane de decalitri, în valoare de 2 720,7 milioane lei. Raportat la anul 2019, urmare a consecințelor pandemiei COVID-19, exportul de vin în expresie naturală a fost diminuat cu peste 10,0%, iar în valoare cu peste 7,0%. Totodată, raportul vin îmbuteliat la cel în vrac a crescut cu peste 6% în volum și peste 8% în valoare iar a produselor pe bază de vin cu peste 7% în volum și cca 6% în valoare; în 5 luni ale anului 2021 – în volum au constituit peste 5,5 mil dal (în aceeași perioadă a anului 2019-5,7 mil dal) și în valoare peste 1 284 mln. Lei (în anul 2019 – 1130 mln. Lei).

Exportul de produse vitivinicole se realizează în 63 țări ale lumii. Top 10 țări importatoare de produse vitivinicole din Republica Moldova sunt: România, Federația Rusă, Polonia, Belarus, China, Georgia, Cehia, Ucraina, Germania, Kazahstan.

#struguri #vin #producatori #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.