Cereri de demisie, contestații și demersuri. CSM se convoacă în ședință după luni de pauză, cu o ordine de zi pe 4 foi

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se convoacă marți, 17 august curent, în ședință. Se întâmplă după o pauză de două luni, pe motiv de lipsă de cvorum. Ordinea de zi este descrisă pe scurt tocmai pe patru pagini, având 41 de subiecte de discutat, scrie Realitatea.md.

În primul rând, CSM va examina cererea de demisie a judecătorului Ion Muruianu de la Curtea de Apel Chișinău și pe cea a judecătorului Oleg Ciumaș de la Judecătoria Bălți. Urmează șase contestații împotriva hotărârilor Plenului Colegiului disciplinar.

Două subiecte vizează suspendarea din funcție a unor judecători în legătură cu acordarea concediului plătit pentru îngrijirea copilului minor, dar și o cerere de pensionare.

Totodată, pe ordinea de zi, sunt 13 demersuri, unul dintre care de la Cancelaria de Stat referitor la avizarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative. Cel mai probabil este vorba despre proiectul de lege supus dezbaterilor publice, care se referă la modificarea unor acte normative, legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, legea privind organizarea judecătorească și legea cu privire la Procuratură.

O altă chestiune visează desfășurarea concursului pentru numirea unor membri ai Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor. Pe ordinea de zi este și sesizarea Curții Constituționale vizând controlul constituționalității unor prevederi legale referitoare la temeiurile de eliberare din funcţie a judecătorilor.

#cereri #contestatii #demisii #CSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri o nouă ofensivă tarifară globală, în care a inclus 183 de state și teritorii – printre care și… Insula Heard și Insulele McDonald, situate la peste 1.700 km de Antarctica și populate exclusiv de pinguini, foci și păsări marine. Populație umană: zero. Exporturi către SUA: tot zero.

Măsura face parte dintr-o strategie autointitulată „protecționism reciproc”, prin care SUA impune tarife de până la 50% statelor și regiunilor cu care are un deficit comercial.

Insulele Heard și McDonald, teritorii izolate ce aparțin Australiei, au fost incluse pe listă fără să aibă vreo activitate economică internațională. Alături de ele, și Diego Garcia, un atol din Teritoriul Britanic din Oceanul Indian, a fost vizat de un tarif „general” de 10% – deși acolo nu trăiesc civili, ci doar personal militar, în proporție covârșitoare american.

„Trump a reușit performanța să taxeze teritorii care nu exportă nimic și unde singurii rezidenți sunt foci, pinguini și soldați americani. Asta da reciprocitate!”, a comentat ironic un analist internațional pe platforma X.

În lista de ținte comerciale se regăsesc însă și parteneri economici majori:

China – tarif de 34%
Uniunea Europeană – 20%
Vietnam – 46%
Indonezia – 32%, în special pentru cafea
Marea Britanie, Mexic și Canada – 10%

Tarifele se aplică în mod uniform, fără a ține cont de relațiile economice strategice sau de efectele colaterale: Vietnamul, de exemplu, este locul unde multe companii americane, precum Nike, și-au relocat producția pentru a evita tarifele anti-China. Acum, aceste mutări devin inutile.

În cazul Indoneziei, consumatorii americani vor plăti mai mult pentru cafea, chiar dacă SUA nu exportă aproape deloc cafea în regiune. „Reciprocitatea” lui Trump riscă să lovească exact în consumatorul american, spun economiștii.

Paradoxal, țări precum Rusia, Iran, Cuba, Brunei, Somalia, Seychelles sau Tuvalu NU au fost vizate de noile măsuri. Rusia, de exemplu, a fost scutită, în ciuda unui volum comercial de 3,5 miliarde USD în 2024, în principal din comerțul cu îngrășăminte.