Veaceslav Țigulea: Trăim vremuri când produsele de import dictează prețul celor autohtone

16 Aug. 2021, 17:28
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
16 Aug. 2021, 17:28 // Oameni şi Idei //  MD Bani

La vârsta de 35 de ani Veaceslav Țigulea a realizat mai multe lucruri decât reușesc semenii săi: familie, copii, casă și câteva afaceri în agricultură.

După ce a absolvit facultatea de business și administrare la Chișinău, s-a reîntors în localitatea natală – Coșnița, pentru a merge pe urmele părinților agricultori, scrie agrobiznes.md.

„Prin anul 2006, când am absolvit facultatea, cea mai mare perspectivă de dezvoltare am văzut-o în agricultură, plus că era și un domeniu ce îmi plăcea mult. Am făcut primii pași de sine stătător înființând câteva sere cu legume”, a explicat Veaceslav Țigulea.

După afacerea cu serele, bărbatul a hotărât acum patru ani să înființeze câteva plantații în câmp deschis cu cartofi, varză, dovlecel, morcov, ceapă, porumb furajer și zaharat – ultima cultură agricolă întinzându-se pe o suprafață de 7,5 hectare.

„Am optat pentru porumb zaharat odată cu apariția cererii pe piață. Acum câțiva ani, acest produs genera un venit considerabil”, a specificat antreprenorul.

Un factor determinant în înființarea plantației de porumb zaharat, dar și a celorlalte culturi agricole l-a constituit accesul la irigare, grație reabilitării sistemului centralizat de irigare „Coșnița” prin intermediul programului „Compact”.

„Irigarea porumbului este una din soluții pentru obținerea recoltei bogate chiar și în cei mai dificili ani. Sezonul trecut, fiind unul extrem de secetos, am irigat porumbul chiar de cinci ori”.

Fiecare an vine la pachet cu „surprize” pentru agricultori. În acest sezon, producătorul a obținut o roadă dublă la hectar față de vara precedentă, de circa 18 mii știuleți la hectar, însă prețul de vânzare este de două-trei ori mai mic.

„Trăim vremuri când produsele de import dictează prețul celor autohtone. Pe lângă acest factor, ne ciocnim și de puterea redusă de cumpărare, întrucât tot mai puțini oameni rămân în țară și au venituri foarte mici. De vină ar mai fi și intermediarii, care după ce cumpără produsele de la agricultori, le vând la un preț mult mai mare”.

Cu această problemă se confruntă nu doar producătorii de porumb zaharat, ci și de alte culturi agricole. În răspuns, autoritățile au îndemnat agricultorii să studieze mai atent piața înainte de a planta culturile, pentru a nu se confrunta cu fenomenul supraproducției.

O soluție de perspectivă pe care o vede fermierul, ar fi ca statul, prin unele mecanisme, să limiteze în anumite perioade importul și să susțină dezvoltarea unităților de procesare, care să ofere agricultorilor un preț de achiziție competitiv pentru produsele crescute.

Veaceslav Țigulea consideră că agricultura este un domeniu extrem de imprevizibil, unde calculele făcute minuțios acasă pot fi date peste cap de situații neprevăzute.

Cu toate acestea, îl vezi zâmbind chiar și atunci când vorbește despre prognoze mai sumbre. Tot dumnealui este de părere că agricultura nu este pentru pesimiști.

„Nu trebuie să te stresezi când ceva nu funcționează conform planului. Atunci când îți place ceea ce faci, vei învăța să treci peste obstacole mult mai ușor și să înveți din greșeli”.

 

12 Sept. 2026, 12:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Sept. 2026, 12:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan a mers astăzi la Aeroportul Internațional Chișinău pentru a verifica modul în care infrastructura face față traficului din orele de vârf. Potrivit șefului Guvernului, între orele 05:00 și 07:00 au fost operate 16 zboruri, iar în asemenea intervale aeroportul funcționează „la limita capacității”.

Tofan afirmă că traficul de pasageri s-a dublat în doar doi ani, iar în 2026 Aeroportul Chișinău ar urma să depășească pragul de 7 milioane de pasageri, deși infrastructura actuală a fost proiectată pentru aproximativ jumătate din acest volum.

Premierul spune că a cerut administrației aeroportului mai multe măsuri care pot fi implementate rapid, printre care suplimentarea locurilor de așteptare, instalarea unor puncte mobile de cafea și mâncare pentru reducerea cozilor, precum și alocarea mai multor resurse pe liniile de control în orele aglomerate.

Totodată, Tofan a solicitat ca produsele moldovenești, inclusiv vinurile și dulciurile, să fie amplasate în zona comercială centrală a aeroportului, unde circulă cei mai mulți pasageri.

„Nu e normal ca vinurile noastre să stea în spatele sălii, iar whisky-ul de import să ocupe zona cu cel mai mare trafic. Aeroportul este și una dintre primele vitrine ale țării noastre”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că aceste măsuri nu rezolvă problema principală, și anume capacitatea insuficientă a terminalului.

În acest context, Vasile Tofan a declarat că lucrările de reconstrucție și extindere a terminalului actual trebuie să înceapă cel târziu în luna octombrie. Potrivit lui, procedura de achiziție a fost deja întârziată din cauza contestațiilor, iar autoritățile „nu își mai pot permite să piardă timp”.

Premierul le-a mulțumit angajaților aeroportului și Poliției de Frontieră pentru activitatea desfășurată în condițiile unui trafic mult peste capacitatea pentru care a fost proiectată infrastructura actuală.

„Avem nevoie de un aeroport mai mare și mai modern, ca să valorificăm mai bine creșterea traficului, dar și, pur și simplu, ca să tratăm pasagerii cu respect și să le oferim condiții normale”, a conchis Tofan.