Sectorul agricol din țara noastră va beneficia în continuare de suportul FAO

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel GHERCIU, s-a întâlnit cu Adjunctul Reprezentantului Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în Republica Moldova, Tudor ROBU pentru a discuta prioritățile de cooperare în sectorul agroalimentar în perioada următoare.

Ministrul și-a exprimat gratitudinea pentru asistența continuă acordată de FAO de-a lungul anilor, în cadrul a mai multor proiecte realizate cu succes în sectorul agricol și a menționat intenția de a implementa în continuare reformele în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale.

„FAO are o contribuție semnificativă în țara noastră, întrucât ajutorul acordat acoperă o gamă variată de segmente aferente agriculturii. Intenționăm în continuare să sporim eficacitatea ajutorului acordat de FAO, prin implementarea Programului Cadru de Țară (2016-2022) ce reflectă cadrul și prioritățile de cooperare între Guvernul Republicii Moldova și FAO. Totodată, vom fi preocupați să consolidăm capacitățile instituționale în vederea elaborării și implementării politicilor agricole și de dezvoltare rurală și desfășurarea proiectelor-pilot de dezvoltare a comunităților locale, cu accente sporite pe elementul de extensiune rurală și perfecționarea sistemului de subvenționare în agricultură. Mizăm în continuare pe asistența FAO pentru depășirea provocărilor din sectorul agricol, precum și pentru implementarea politicilor aferente dezvoltării, consolidării și sustenabilității sectoprului agricol”, a precizat ministrul Viorel GHERCIU.

Părțile au discutat despre prăgitirea unui noi proiect finanțat de FAO, în valoare de 260 000 dolari, orientat spre susținerea fermierilor mici din sectorul zootehnic, ce va derula pe parcursul a doi ani.

Pe parcursul întrevederii dl Tudor Robu a menționat despre importanța sistemelor alimentare și participării Republicii Moldova în cadrul Summitului ONU privind sistemele alimentare. Totodată, părțile au discutat despre pregătirea unui nou proiect finanțat de FAO, în valoare de 260.000 USD, orientat spre susținerea fermierilor mici din sectorul zootehnic, pe o perioada de doi ani.

La rândul său, Tudor ROBU, l-a felicitat pe ministru cu numirea în funcție și a exprimat disponibilitatea FAO de a susține în continuare Republica Moldova.

„În ultimii ani, FAO a oferit sprijin și asistență Republicii Moldova prin 15 proiecte naționale în valoare de circa 2 milioane de dolari SUA. De asemenea, țara noastră a fost beneficiară în alte cinci proiecte regionale. În perioada ce urmează, FAO va avea o abordare deschisă spre colaborare, va oferi asistență tehnică și va împărtăși bunele practici în gestionarea politicilor și proiectelor de dezvoltare rurală”, a comunicat Tudor ROBU.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) este o agenție specializată a ONU care conduce eforturile internaționale de a învinge foamea și a dezvolta sectorul agricol. FAO conduce secretariatul Convenției internaționale pentru protecția plantelor și oferă suport tehnic autorităților naționale de control în implementarea prevederilor Convenției la nivel național.

#FAO #suport #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.