De ce trebuie să încetiniți „respirația” fructelor în timpul depozitării? Ce presupune tehnologia

Știați că merele și alte fructe „respiră”? Pentru a le menține mai mult timp, trebuie să încetiniți procesul de respirație. Serghei Vistavnoi, șeful departamentului de proiectare și tehnologie la Alternative Technologies PF, oferă câteva sfaturi pentru depozitarea diferitor tipuri de produse.

Serghei Vistavnoi spune că echipamentele frigorifice nu diferă. Numai parametrii calculați diferă, datorită cărora se face alegerea echipamentului. Lista criteriilor include temperatura camerei, umiditatea și caracteristicile climatice ale unei anumite regiuni sunt, de asemenea, luate în considerare.

Potrivit acestuia, producătorii de fructe și fructe de pădure nu se pot lipsi de echipamentele frigorifice. Dacă sunt depozitate mult timp, refrigerarea este o necesitate. Totuși, producătorii de ceapă sau cartofi nu au neapărat nevoie de echipament frigorific, totul depinde de cât de mult produs trebuie depozitat și de ce calitate ar trebui să fie.

El spune că procesul de „respirație” a fructelor se referă la sisteme RGS (atmosferă controlată). Astfel de camere sunt închise ermetic, adică aerul proaspăt nu intră acolo. Camera menține o anumită concentrație de gaze – oxigen, azot și CO2. Totul depinde de tipul de produs. De exemplu, pentru mere, trebuie să reduceți cantitatea de oxigen, dar să creșteți cantitatea de dioxid de carbon, apoi fructele pot fi depozitate mai mult – până la 9-10 luni.

Această metodă de depozitare face posibilă creșterea rezistenței fructelor la boli, creșterea duratei de depozitare, reducerea pierderii în greutate a produsului, păstrarea prezentării și a culorii atractive a fructelor. Se recomandă utilizarea tehnologiei dacă volumul de stocare la întreprindere este mai mare de 10 tone.

Depozitarea adecvată permite producătorilor să câștige nu numai în cantitate, ci și în calitatea produselor. La urma urmei, prezentarea fructelor sau legumelor este importantă.

#respiratie #depozitare #fructe #tehnologie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană, adică 20,9% din populație, erau expuse în 2025 riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cifra este în ușoară scădere față de 2024, când 93,3 milioane de oameni (21%) se aflau în aceeași situație, ceea ce înseamnă cu aproximativ 600 de mii de persoane mai puțin într-un an.

Diferențele între statele membre rămân însă semnificative. Cele mai ridicate niveluri se înregistrează în Bulgaria, cu 29% din populație afectată, urmată de Grecia (27,5%) și România (27,4%). La polul opus, Cehia are cea mai mică rată, de 11,5%, urmată de Polonia (15%) și Slovenia (15,5%).

Datele arată și o inegalitate clară între femei și bărbați. În 2025, femeile au fost mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială decât bărbații, diferențele fiind vizibile în majoritatea statelor membre, ceea ce indică vulnerabilități persistente în rândul acestora.

Tinerii rămân categoria cea mai afectată: peste un sfert dintre europenii cu vârste între 18 și 24 de ani se confruntă cu riscuri sociale majore. În schimb, persoanele de peste 65 de ani sunt relativ mai protejate, înregistrând cele mai scăzute rate. Situația este mai dificilă și pentru familiile cu copii, unde peste 22% dintre gospodării sunt expuse riscului de sărăcie, comparativ cu aproximativ 20% în cazul celor fără copii. În unele state, precum Spania și România, aproape trei din zece persoane din gospodăriile cu copii se confruntă cu aceste probleme, în timp ce în țări precum Cipru, Țările de Jos sau Slovenia nivelurile sunt mult mai reduse.

Republica Moldova nu este inclusă în această analiză europeană, însă, potrivit unui studiu realizat la sfârșitul anului trecut, aproximativ trei din zece moldoveni trăiesc în sărăcie absolută, iar fenomenul rămâne unul structural, mai ales în mediul rural, unde rata depășește 40%. Studiul avertizează că, în pofida unor eventuale reduceri, sărăcia va continua să fie o problemă majoră în următorii ani.