De ce trebuie să încetiniți „respirația” fructelor în timpul depozitării? Ce presupune tehnologia

Știați că merele și alte fructe „respiră”? Pentru a le menține mai mult timp, trebuie să încetiniți procesul de respirație. Serghei Vistavnoi, șeful departamentului de proiectare și tehnologie la Alternative Technologies PF, oferă câteva sfaturi pentru depozitarea diferitor tipuri de produse.

Serghei Vistavnoi spune că echipamentele frigorifice nu diferă. Numai parametrii calculați diferă, datorită cărora se face alegerea echipamentului. Lista criteriilor include temperatura camerei, umiditatea și caracteristicile climatice ale unei anumite regiuni sunt, de asemenea, luate în considerare.

Potrivit acestuia, producătorii de fructe și fructe de pădure nu se pot lipsi de echipamentele frigorifice. Dacă sunt depozitate mult timp, refrigerarea este o necesitate. Totuși, producătorii de ceapă sau cartofi nu au neapărat nevoie de echipament frigorific, totul depinde de cât de mult produs trebuie depozitat și de ce calitate ar trebui să fie.

El spune că procesul de „respirație” a fructelor se referă la sisteme RGS (atmosferă controlată). Astfel de camere sunt închise ermetic, adică aerul proaspăt nu intră acolo. Camera menține o anumită concentrație de gaze – oxigen, azot și CO2. Totul depinde de tipul de produs. De exemplu, pentru mere, trebuie să reduceți cantitatea de oxigen, dar să creșteți cantitatea de dioxid de carbon, apoi fructele pot fi depozitate mai mult – până la 9-10 luni.

Această metodă de depozitare face posibilă creșterea rezistenței fructelor la boli, creșterea duratei de depozitare, reducerea pierderii în greutate a produsului, păstrarea prezentării și a culorii atractive a fructelor. Se recomandă utilizarea tehnologiei dacă volumul de stocare la întreprindere este mai mare de 10 tone.

Depozitarea adecvată permite producătorilor să câștige nu numai în cantitate, ci și în calitatea produselor. La urma urmei, prezentarea fructelor sau legumelor este importantă.

#respiratie #depozitare #fructe #tehnologie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.