De ce trebuie să încetiniți „respirația” fructelor în timpul depozitării? Ce presupune tehnologia

Știați că merele și alte fructe „respiră”? Pentru a le menține mai mult timp, trebuie să încetiniți procesul de respirație. Serghei Vistavnoi, șeful departamentului de proiectare și tehnologie la Alternative Technologies PF, oferă câteva sfaturi pentru depozitarea diferitor tipuri de produse.

Serghei Vistavnoi spune că echipamentele frigorifice nu diferă. Numai parametrii calculați diferă, datorită cărora se face alegerea echipamentului. Lista criteriilor include temperatura camerei, umiditatea și caracteristicile climatice ale unei anumite regiuni sunt, de asemenea, luate în considerare.

Potrivit acestuia, producătorii de fructe și fructe de pădure nu se pot lipsi de echipamentele frigorifice. Dacă sunt depozitate mult timp, refrigerarea este o necesitate. Totuși, producătorii de ceapă sau cartofi nu au neapărat nevoie de echipament frigorific, totul depinde de cât de mult produs trebuie depozitat și de ce calitate ar trebui să fie.

El spune că procesul de „respirație” a fructelor se referă la sisteme RGS (atmosferă controlată). Astfel de camere sunt închise ermetic, adică aerul proaspăt nu intră acolo. Camera menține o anumită concentrație de gaze – oxigen, azot și CO2. Totul depinde de tipul de produs. De exemplu, pentru mere, trebuie să reduceți cantitatea de oxigen, dar să creșteți cantitatea de dioxid de carbon, apoi fructele pot fi depozitate mai mult – până la 9-10 luni.

Această metodă de depozitare face posibilă creșterea rezistenței fructelor la boli, creșterea duratei de depozitare, reducerea pierderii în greutate a produsului, păstrarea prezentării și a culorii atractive a fructelor. Se recomandă utilizarea tehnologiei dacă volumul de stocare la întreprindere este mai mare de 10 tone.

Depozitarea adecvată permite producătorilor să câștige nu numai în cantitate, ci și în calitatea produselor. La urma urmei, prezentarea fructelor sau legumelor este importantă.

#respiratie #depozitare #fructe #tehnologie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.