Dmytro Krepak, bancher cu 27 de ani de experiență internațională, se alătură echipei manageriale a Moldindconbank

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) l-a aprobat pe Dmytro Krepak în calitate de membru al Comitetului de Conducere al Moldindconbank. Acesta deține o experiență de 27 de ani în importante companii internaționale, inclusiv din domeniul financiar-bancar și s-a alăturat echipei băncii în luna mai 2021.

După aprobarea de către BNM, Dmytro Krepak va deține funcția de Vicepreședinte al Comitetului de Conducere, responsabil de Aria Retail. Mai exact, noul membru al echipei de management se va concentra pe partea de Retail Banking, contribuind prin experiența și expertiza internațională vastă la transformările pozitive prin care trece Moldindconbank.

Pe parcursul carierei sale manageriale, Dmytro Krepak a activat în așa bănci ca RAIFFEISEN BANK AVAL, FIRST UKRAINIAN INTERNATIONAL BANK, KREDOBANK și PKO BANK POLSKI GROUP. În perioada 2015-2019, acesta a fost responsabil de afacerile VISA Inc. în Ucraina, Georgia și Armenia, dar și a deținut funcția de Director general pentru regiunea CSI și Europa Centrală și de Est, cu biroul în Ucraina. Dmytro Krepak a obținut MBA la școala de business Wharton de pe lângă Universitatea Pensylvania, SUA, dar și diploma de excelență a Universității de Stat din Moscova pentru Relații Internaționale (MGIMO).

Moldindconbank este una dintre cele mai mari bănci din Republica Moldova, cu cea mai mare rețea de subdiviziuni din țară și deține poziția de lider în segmentul cardurilor de plată. Calitatea deservirii clienților, persoane fizice și juridice, este o prioritate a echipei Moldindconbank. Din martie 2019, investitor majoritar al Moldindconbank este compania bulgară „Doverie-Invest”. Acum, investitorul european deține o cotă de participare de 77,73% din capitalul băncii.

#echipa manageriala #MICB #cariera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.