Vladislav Zara și-a dat demisia! Cine este noul șef al Agenției Servicii Publice?

Mircea Eșanu este noul șef la Agenției Servicii Publice. Anunțul a fost făcut de Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare pe rețelele de socializare. Se întâmplă după ce ieri, 16 august, Vladislav Zara și-a depus demisia.

Într-o postare pe Facebook, Țurcanu a precizat că l-a prezentant pe Eșanu echipei de la ASP astăzi.

„Având mandatul de a coordona activitatea instituțiilor publice din sfera mea de competenţă, astăzi l-am prezentat pe noul director al Agenției Servicii Publice, Mircea Esanu, colectivului instituției. ASP are un rol esențial în procesul de modernizare și digitalizare a sectorului public. Domnul Eșanu este un specialist de excepție în domeniu și are o vastă experiență de activitate, inclusiv cu donatorii. Am reconfirmat deplina susținere din partea echipei guvernamentale pentru toate inițiativele bune, astfel încât să oferim oamenilor servicii publice calitative și la prețuri mici”, a scris Țurcanu.

Mircea Eșanu a fost manager de proiect la UNDP Moldova în perioada 2009-2012, iar din 2012 până în 2014 a fost membru al Consiliului de Presă. Eșanu a fost în perioada 2014-2019 și director al Fondului de Investiții Sociale în Moldova.

În septembrie 2019, Mircea Eșanu a fost numit de Guvernul Maia Sandu în calitate de director interimar al ASP, iar după ce Guvernul Sandu a fost demis de Parlament, Eșanu și-a prezentat și el demisia.

Acesta și-a continuat cariera în calitate de manager de program la Fundația germană „Konrad Adenauer”, reprezentanța în Republica Moldova.

Mircea Eșanu a fost și șef de cabinet al premierului interimar Aureliu Ciocoi.

#demisie #sef #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.