Statele est-europene precum Cehia, Polonia sau Ungaria se confruntă cu lipsa forței de muncă din cauza Occidentului. Acum, angajatorii sunt nevoiți să apeleze la muncitori din afara țărilor Uniunii Europene.
Piaţa muncii din Cehia are un deficit de 50.000 de specialişti în IT, aşa că firmele ceheşti au ajuns să caute personal tot mai adânc în fostul bloc comunist de est. Cei mai buni programatori, spune un angajator, se găsesc în Rusia, Belarus, Kazahstan şi Uzbekistan. Ungaria, unde din cauza lipsei de muncitori fermierii şi-au văzut distruse recolte de 200 de milioane de euro anul trecut, facilitează acum venirea forţei de muncă din afara Uniunii Europene. Poate nu degeaba guvernul de la Budapesta, care a făcut din antimigraţionism o politică de stat, se arată tot mai interesat de soarta Ucrainei. Iar în Polonia locuiesc şi muncesc circa 1,5 milioane de ucraineni, după cum spune ambasadorul ucrainean de acolo, scrie Ziarul Financiar.
În Cehia, cu nevoia de a creşte gradul de digitalizare, nu doar firmele specializate în produse de IT caută ingineri de software. De astfel de specialişti au nevoie şi lanţurile de supermarketuri, băncile şi producătorii industriali mari, scrie iDnes.cz. Prin urmare, concurenţa este mare. Unde mai pui că şi statele vecine au nevoi similare.
Doar pe piaţa muncii din Cehia până la 50.000 de specialişti IT şi-ar putea găsi loc de muncă fără niciun efort, a estimat Ladislav Hajek, reprezentant al Grafton Recruitment. Soluţia cehilor? Unele companii au ajuns să caute angajaţi dincolo de graniţele UE, deşi angajarea unor cetăţeni atât de străini presupune un proces birocratic îndelungat şi greoi. Politica joacă şi ea un rol.
În ultimele luni, s-a înteţit fluxul de belaruşi, vânaţi şi de Polonia. Acest lucru se datorează, bineînţeles, instabilităţii politice îndelungate din acea ţară, explică Mirek Mejtsk, specialist în relocarea muncitorilor străini la Petyovsk & Partners. Este o muncă unde este nevoie de multă răbdare, având în vedere că procesul de obţinere a unei vize de angajare durează şi jumătate de an, în funcţie de ţara de unde vine persoana sau dacă aceasta îşi aduce partenerul sau familia.
Procesul ar putea fi şi mai lung dacă angajatorul este lipsit de experienţă. Companiile ceheşti recrutează activ în afara UE, uneori prin turnee virtuale în fostele republici sovietice.
Cei mai capabili programatori sunt în Rusia, Belarus, Kazahstan şi Uzbekistan, spune Illya Pavlov, director la Acamar, furnizor de consultanţă şi echipe pentru proiecte de dezvoltare în Cehia. Ambasadorul Ucrainei la Praga a declarat recent că economia cehească ar înceta să mai funcţioneze fără muncitorii ucraineni, scrie Ukrinform. Cehia are programe speciale care urmăresc atragerea de personal medical, specialişti IT şi oameni de ştiinţă din Ucraina.
În iulie, ministrul de externe maghiar Peter Szijjártó a decrarat că ţara sa are vaste interese într-o Ucraină stabilă şi înconjurată de pace. El a amintit cum Ungaria ajută Ucraina să lupte cu pandemia de COVID şi cum a acceptat să lase cetăţenii ucraineni să treacă pe teritoriul său pe şosele sau pe calea ferată în drumul lor către Europa de Vest.
Szijjarto a amintit, de asemenea, că el este primul oficial dintr-o ţară care deţine preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Europei care vizitează zona de război a Ucrainei.
Această ţară are câteva regiuni din est sub ocupaţia unor forţe separatiste susţinute de Rusia, o ţară cu care Ungaria, deşi membru al NATO, are relaţii calde.
În plus, Ungaria şi Ucraina au convenit să-şi recunoască reciproc documentele de studii şi diplomele ştiinţifice. Această cooperare pare ciudată după ce Budapesta a criticat Kievul pentru adoptarea unei legi care protejează limba ucraineană, dar care ar discrimina minorităţile, inclusiv pe cea maghiară.
Însă Ungaria are şi alte interese în Ucraina. Are tot interesul să fie considerată o ţară prietenoasă de către ucraineni. În 2019, anul de dinainte de pandemie, când se vorbea de penuria de forţă de muncă ca de o problemă nouă, cei mai mulţi străini care munceau în Ungaria erau ucraineni. Această naţiune este preferată de un guvern maghiar cu o doctrină antimusulmană. Tot în iulie, ministrul de externe Szijjarto a anunţat că Ungaria va permite venirea pe perioade limitate a muncitorilor din afara UE pentru a reduce deficitul de forţă de muncă şi pentru a ajuta economia să-şi revină din pandemie. Este vorba de mână de lucru calificată din state din afara UE care nu sunt vecine ţării. Aceşti oameni vor munci în condiţii stricte.
Condiţiile de muncă şi şedere pentru ucraineni şi sârbi au fost relaxate în 2017. Unul dintre cele mai surprinzătoare locuri unde se simte serios penuria de forţă de muncă este comerţul online. Multe firme s-au văzut nevoite să-şi suspende reclamele pentru că nu mai fac faţă cererii. Polonia îşi peticeşte de mult timp piaţa muncii cu forţă de lucru din Ucraina.
Un sondaj publicat în august arată că 28% din companiile poloneze au angajat ucraineni, iar 25% intenţionează să-i angajeze pe cetăţenii ţării vecine în următoarele 12 luni. Cei mai mulţi ucraineni lucrează pentru companiile mari, scrie The First News. În august, ambasadorul Ucrainei la Varşovia a declarat că aproape 1,5 milioane de ucraineni locuiesc şi muncesc în Polonia.
