VIDEO Stoianoglo îi vrea pe demnitarii de stat fără imunitate! „Nici procurorul general nu trebuie să o aibă”

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a ieșit cu un nouă conferință de presă începând de luni, 23 august curent, la scurt timp de la ultima și a anunțat despre 10 pași concreți pe care el cu colegii săi din organele de drept vor să-i facă întru combaterea corupției. Primul este restrângerea imunității în privința demnitarilor de stat, adică nu doar a deputaților din Parlamentul Republicii Moldova. „Nici procurorul general nu trebuie să aibă imunitate”, a punctat acesta, scrie Realitatea.md.

„În cei 30 de ani de independență, clasa politică din Republica Moldova a insistat în permanență pe subiectul luptei cu corupția. Nu a existat vreo guvernare care nu ar fi promis o luptă aprigă cu corupția. Timpul a arătat însă că toate aceste declarații au purtat un caracter politico-populist, iar permanenții vinovați pentru această stare de lucruri au fost organele de drept și bineînțeles – Procuratura. În condițiile în care veritabila luptă cu corupția depinde în primul rând de voința clasei politice și reprezintă un complex de acțiuni și decizii legislative, executive, educative și profilactice. Numai prin eforturi comune și susținute, prin realizarea unui complex de măsuri și cu susținerea societății civile se poate miza pe o schimbare cardinală în domeniul anticorupție”, a declarat mai întâi Alexandr Stoianoglo.

Cadrul normativ național reglementează imunitatea unor categorii de subiecți în exercițiul funcției, astfel încât pornirea, reținerea, arestarea, percheziționarea sau transmiterea în judecată a cauzei penale în privința acestora este condiționată de acordul/încuviințarea organelor colegiale și/sau de administrare. De aceea, procurorul general a anunțat că imunitatea nu este justificată, în cazul comiterii infracțiunilor și contravențiilor în exercițiul atribuțiilor funcționale.

„În condițiile în care statul urmărește prevenirea comiterii infracțiunilor în exercitarea funcțiilor în toate sferele vieții publice, imunitatea funcțională vine să încurajeze săvârșirea lor, oferindu-le protecție sporită prin instituirea necesității obținerii acordului prealabil al entității la exercitarea acțiunilor de urmărire penală. Acest fapt constituie un impediment real la efectuarea investigațiilor (în particular când anumite măsuri urmează a fi întreprinse în mod operativ), cât și o imixtiune în actul de justiție, exercitarea căreia este condiționată de acordul unui organ administrativ”.

Totodată, notificarea unui organ colegial în privința derulării anchetei creează și riscuri de avertizare a persoanei suspecte, care va lua măsuri pentru a împiedica investigația. Prin urmare, întru eficientizarea investigării faptelor în vederea atragerii la răspundere penală și contravențională, în special a exponenților domeniului public de Procuratura Republicii Moldova Republica Moldova, MD-2001, mun. Chişinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 73, tel.: (+373) 22-828-373, (+373) 22-828-375; e-mail: proc-gen@procuratura.md activitate (pentru abuz, exces de putere, protecționism, alte ilegalități comise în exercitarea funcției), se impune revizuirea cadrului legal cu referire la imunitatea funcțională.

Potrivit lui Alexandr Stoianoglo, propunerea urmărește limitarea imunității doar pentru contracararea actelor abuzive și nu are drept scop știrbirea din independența și garanțiile legale în procesul exercitării cu bună-credință și responsabilitate a atribuțiilor funcționale.

„Limitarea institutului imunității a fost susținută și de Comisia de la Veneția în AMICUS CURIAE pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova privind imunitatea judecătorilor, adoptat la cea de-a 94 Sesiune Plenară (Veneția, 8-9 Martie 2013). Astfel, Comisia de la Veneția a remarcat că, „consiliile judecătorești” ocazional au tendința de a nu ridica imunitatea procedurală a colegilor săi, chiar și în cazul în care nu există nici un indiciu de presiune asupra judecătorului în cauză”.

Propunerea de restrângere a imunității este în spiritul prevederilor Constituționale (art.54 din Constituției Republici Moldova), iar în condițiile în care corupția subminează democrația și statul de drept, conduce la încălcarea drepturilor omului, subminează economia și erodează calitatea vieții, restrângerea imunității atribuite demnitarilor de rang înalt, este proporțională cu situația (cauza) care a determinat-o și nu atinge existența dreptului sau a libertății.

„Restrângerea imunității de care beneficiază agenții publici este necesară în interesele securității naționale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, cât și garantării autorității și imparțialității justiției (art.54 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova)”, a conchis Alexandr Stoianoglo la descrierea primului pas.

#demnitari #stoianoglo #card de imunitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.