Două femei originare din Republica Moldova, reținute de forțele de ordine în timpul protestelor violente din SUA

Potrivit unor surse din presa internațională, este vorba de Eugenia Malimon în vârstă de 54 de ani și fiica ei, Cristina Malimon de 28 de ani, care, după ce au fost arestate, cele două femei au cerut un traducător în limba rusă, pentru a putea întreține discuția cu autoritățile americane.

Ambele sunt acuzate de autoritățile americane de încălcarea restricțiilor impuse și intrarea ilegală în SUA.

Sursele din presa străină susțin că, Cristina este vicepreședinta organizației „Oregon Young Republicans”. În plus, ea este, de asemenea, ambasador pentru „Turning Point SUA” și membră a unui grup de reflecție la „Falkirk Center”, care îl susține pe Trump la Universitatea Liberty.

Cristina Malimon este extrem de activă pe rețelele de socializare și are peste 25.000 de urmăritori pe Instagram. Acolo promovează teorii ale conspirației de dreapta și fake news-uri electorale. Ea a pozat alături de mulți dintre susținătorii lui Trump, inclusiv Roger Stone și Candice Owens, precum și guvernatorul Christy Noem din Dakota de Sud.

Aceasta a primit interdicția de a părăsi statul Columbia, lucru pe care Cristina intenționează să-l supună contestării în instanță.

#Cristina Malimon #Eugenia Malimon #proteste #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: