ALARMANT: Germania rămâne fără muncitori: Țara are nevoie urgent de imigranți calificați

Germania, cu o populaţie care îmbătrâneşte, se va confrunta cu penurii masive de forţă de muncă dacă nu va începe să recruteze imigranţi calificaţi pentru a-i înlocui pe cei care se pensionează, a declarat preşedintele Agenţiei Federale a Muncii, Detlef Scheele, scrie Deutsche Welle. El spune că ţara are nevoie de 400.000 de imigranţi pe an.

Potrivit lui Scheele, din cauza schimbărilor demografice, Germania va avea cu aproximativ 150.000 mai puţini locuitori de vârstă activă numai în acest an, iar lucrurile vor deveni şi mai dramatice în anii următori, a avertizat acesta, scrie Ziarul Financiar.

„Germania rămâne fără muncitori“, a declarat oficialul german. „Avem nevoie de 400.000 imigranţi pe an, semnificativ mai mult decât în ultimii ani. De la asistenţi medicali, la ingineri pe chestiuni de climă şi logisticieni, va exista o penurie de muncitori calificaţi peste tot“, a avertizat acesta.

Conştient de probleme legate de imigraţie în perspectiva viitoarelor alegeri federale din Germania de la sfârşitul lunii septembrie, social democratul Scheele a declarat că nu este vorba de cereri de azil, ci de imigraţie ţintită pentru acoperirea găurilor de pe piaţa muncii.

Anul trecut numărul străinilor care trăiesc în Germania a crescut cu 204.000, cea mai mică creştere dintr-un deceniu. Problema a fost exacerbată de pandemie, care a redus dramatic numărul imigranţilor care au intrat pe piaţa muncii.

Scheele a arătat că dincolo de pregătirea muncitorilor cu calificări inferioare, reorientarea celor ale căror profesii au dispărut sau obligarea oamenilor să muncească până la vârste mai înaintate, singura modalitate de soluţionare a problemei de pe piaţa muncii va fi o creştere semnificativă a imigraţiei.

Potrivit Biroului Federal de Statistică al Germaniei, cererile pentru recunoaşterea calificărilor străine a scăzut cu 3% anul trecut, la 42.000.

Deşi guvernul federal a reformat procesul în martie 2020, Johannes Vogel, purtător de cuvânt al Partidului Liber Democrat, a criticat actuala coaliţie de guvernământ, spunând că noua legislaţie nu a dus nici pe departe la realizările promise.

„Trebuie să devenim mai buni în cursa mondială pentru atragerea de talente, iar pentru aceasta avem nevoie de un sistem de imigraţie modern, bazat pe puncte asemeni celor din Canada şi Noua Zeelandă“.

Federaţia Sindicatelor Germane (DGB) a făcut de asemenea apel la legislatori să creeze standard mai rapide ce vor permite imigranţilor cu statutul de „toleraţi“ şi celor aflaţi în ţară din motive umanitare să intre pe piaţa muncii.

Partidul anti-imigraţie, de extremă dreapta Alternativa pentru Germania a catalogat cererile lui Scheele drept de neînţeles, acuzându-l pe acesta că serveşte interesele companiilor care se folosesc de imigraţie pentru a reduce salariile muncitorilor germani.

#imigranti calificati #muncitori #forta de munca #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.