Miliardarul John Paulson spune că crypto reprezintă o bulă lipsită de valoare: N-aş recomanda nimănui să investească

De când John Paulson a pariat împotriva pieţei imobiliare din Statele Unite în urmă cu peste un deceniu, oamenii l-au întrebat constant cu privire la următoarea sa tranzacţie majoră, scrie Bloomberg.

Miliardarul nu a găsit nimic ce ar putea să concureze cu short-ul realizat în urmă cu peste zece ani, neputând să egaleze cei 20 de miliarde de dolari pe care i-a câştigat împreună cu mai mulţi investitori în momentul în care creditele ipotecare subprime s-au prăbuşit şi au provocat cea mai gravă criză financiară de la Marea Depresiune a anilor 1930, scrie Ziarul Financiar.

Însă acum, la 14 ani de la spargerea bulei imobiliare din America, Paulson observă din nou semnele unei speculări excesive.

Paulson, în vârstă de 65 de ani, a devenit tot mai preocupat vis-a-vis de majorarea preţurilor, inflaţia putând să crească peste aşteptări în viitorul apropiat. În acest sens, aurul, pe care l-a susţinut constant de-a lungul ultimilor ani, reprezintă o unealtă puternică în faţa fenomenului inflaţionist, a declarat Paulson în cadrul unei emisiuni Bloomberg.

Cele mai dure cuvinte au fost îndreptate asupra celor mai în vogă investiţii ale actualei perioade. În medie, SPAC-urile (Special Purpose Acquisition Companies) vor fi un pariu pierzător, în timp ce criptomonedele sunt o bulă care „se va dovedi lipsită de valoare”.

Un SPAC este o firmă creată cu scopul de a strânge bani printr-o listare pe bursă ca ulterior să cumpere o altă companie. Totodată, un SPAC nu are acţiuni comerciale: nu produce nimic, nu vinde nimic.

„N-aş recomanda nimănui să investească în monede digitale”, spune Paulson.

Cel mai probabil, afirmaţia va genera un val de critici, în condiţiile în care activele digitale au surclasat în mod evident performanţa aurului din ultimii ani. De altfel, palmaresul lui Paulson este mixt de la pariul lansat asupra pieţei imobiliare, acesta transformându-şi anul trecut fondul de hedging într-o afacere de familie, după ce activele au scăzut de la 38 de miliarde de dolari în 2011 la 9 miliarde de dolari în 2019.

Valoarea de piaţă a celei mai valoroase criptomonede de lume, Bitcoinul, ajunge astăzi la 898 de miliarde de dolari, conform datelor agregate de Coindesk. Preţul unui Bitcoin se află pe minus cu 1,4% în ultimele 24 de ore, atingând circa 47.700 dolari.

#insvestitii #John Paulson #criptomonede #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.