China caută să imite Germania cu modelul economic al „campionilor ascunşi“. Polonia – lider regional la „minigiganţi“

31 Aug. 2021, 14:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
31 Aug. 2021, 14:54 // Bani și Afaceri //  MD Bani

China a pus ochii pe modelul german de business al „campionilor ascunşi“ şi vrea să creeze „minigiganţi“ în sectoare de nişă şi campioni pe industrii, potrivit Deutsche Welle. La nivel regional, Polonia se laudă cu cei mai mulţi campioni asunşi: 11 companii şi alte 3 potenţial campioane, scrie Ziarul Financiar.

Printre aceşti „campioni ascunși” se numără Carles Design, lider mondial în design şi producţie de maşini de ediţie limitată, şi Nowy Styl, producător de scaune.

Ce sunt aceşti campioni care nu stau la vedere?

Campioni ascunși sau minigiganți sunt considerate afacerile mici şi medii de familie, cunoscute în Germania ca Mittelstand, firme care şi-au construit o tradiţie pe pieţele internaţionale, adesea în zone de nişă pe care le domină, dar nu au nume răsunătoare.

China ia din ce în ce mai mult modelul economic german drept reper pentru succesul său viitor, au observat analiştii. Programul „Made in China 2025“ al Beijingului, cu accentul pus pe creşterea producţiei din sectoarele tech, a fost inspirat de modelul german. Totuşi, alţii spun că succesul Chinei în copierea modelului economic german va fi probabil restrâns de mediul nesigur de acolo, scrie Bloomberg.

„Creezi structuri asigurându-te că politica economică este predictibilă şi clară, astfel ca firmele să poată investi“, a declarat Achim Wambach, preşedintele Institutului ZEW din Germania. „Ceea ce vedem în China în acest moment este exact opusul“.

„Campionii ascunşi“ ai Germaniei resimt presiuni în creştere pe pieţele locale şi dincolo de acestea din partea companiilor chinezeşti. Unii simt pericol, în timp ce alţii văd opor­tunităţi pentru extinderea po­veştii de succes a sectorului manufacturier german.

IMM-urile germane, aşa-numitele Mittelstand, sunt bine­cunoscute ca fiind coloana vertebrală a economiei germane. Poate că nu sunt un Bosch sau Bayer, însă după cota de piaţă, companii de familie ca Krones sau Weining sunt jucători globali. Modelul creat de Germania în perioada postbelică stârneşte invidia lumii, iar rivali ca China încearcă să-l copieze.

Germania are doar 28 dintre cele mai mari 500 de companii de top ale lumii, dar 48% din micii lideri de piaţă. Aproximativ 99% din companiile germane sunt IMM-uri, aşa-numiţii „campioni ascunşi“.

Pentru a evidenţia diferenţa dintre Germania şi China, aproape 60% din campionii ascunşi germani produc în China. Numărul de fabrici germane din China depăşeşte 2.000. Spre deosebire, în prezent există doar patru fabrici greenfield chineze în Germania.

Hermann Simon, cel care a inventat termenul de campioni asunşi, crede că nemţii au în continuare avantaje însemnate din punct de vedere al prezenţei globale, brandului şi calităţii. „Însă bătălia pe viitor se va duce în domeniul inovaţiei, inclusiv digitalizării“, potrivit acestuia.

Un studiu recent arată că exporturile chineze către Germania conţin volume în creştere de bunuri industriale sofisticate, iar cota unor astfel de produse în importurile UE a crescut considerabil.

În iunie, şase ministere chineze au emis un plan potrivit căruia până în 2025 ţara va dezvolta 10.000 de „mini-giganţi“ specializaţi în sectoare de nişă şi 1.000 de companii campioni într-o singură industrie.

China avansează la acest capitol câteodată prin preluarea unor campioni ascunşi individuali din Germania. În 2014-20, au existat 300 de achiziţii chineze de companii germane, acestea incluzând campioni ascunşi.

Campionii ascunşi germani ar trebui să se teamă de avansul companiilor chineze pe pieţele lor, arată Simon. Însă problema nu se rezumă la piaţa germană, din moment ce aceştia au prezenţă globală.

Lecţia generală este că nemţii trebuie să devină chinezi în anumite domenii, şi inversul fiind valabil: chinezii trebuie să devină germani, potrivit lui Simon.

Realitatea Live

07 Ian. 2026, 12:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Ian. 2026, 12:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!