„DIVORȚ ENERGETIC”! Rusia și România au reziliat contractul de tranzit al gazelor rusești

Moscova și București au reziliat contractul pentru tranzitul gazelor rusești prin România de comun acord. Inițial, s-a planificat ca înțelegerea să fie în vigoare până la sfârșitul anului 2023. Drept urmare, Bucureștiul își poate folosi acum infrastructura pentru a transporta gaz.

„Contractul de transport al gazelor naturale prin România către țări terțe, încheiat cu Gazprom Export, încheie acțiunea cu acordul ambelor părți”, – un astfel de mesaj a transmis compania românească „Transgaz” după negocieri, la care au participat și reprezentanți ai Comisiei Europene, pe lângă companiile de gaze din Rusia și România.

Fostul ministru român al Energiei, Răzvan Nicolescu, a declarat că dizolvarea acordului dintre Moscova și București nu este surprinzătoare. „Era de așteptat. Rezilierea acestui acord nu este o problemă pentru Transgas dacă alte gaze trec prin conductă. Sper că se vor găsi soluții pentru utilizarea acestei infrastructuri”, a explicat el.

Cert este că în urma transportului gazelor rusești prin conductele T1, T2 și T3, în baza unui contract încheiat cu Gazprom, se foloseau de gaze rusești prin conductele T1, T2 și T3. Acum, au menționat autoritățile române, alte țări își pot rezerva capacitatea pe aceste conducte de gaz de tranzit.

Pentru România, gazul a fost tranzitat prin Ucraina pentru a fi pompat în continuare în țările din sudul Europei: Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord și Turcia. Cu toate acestea, după lansarea Fluxului Turcesc, ruta în cuză nu mai era atât de solicitată: tranzitul prin România de fapt nu a mers. S-a dovedit că noua rută este mai ieftină, pe lângă faptul că este lipsită de riscuri geopolitice grave. Autoritățile române sugerează că acum țara poate pompa gaz în ele din râul turc și să îl furnizeze Moldovei și Ucrainei.

Tratatul a fost reziliat de comun acord, în prezența reprezentanților Comisiei Europene, deoarece tranzitul gazelor prin Ucraina devine pur și simplu neprofitabil. „Turkish Stream” în acest sens este mai profitabil. Totul e politica prețurilor. În același timp, ambele părți au convenit să dezvolte alte proiecte în sectorul petrolului și gazelor. România, ca și alte țări europene, primește gaze pe o rută mai scurtă și mai profitabilă.

#Transgaz #Gazprom #Gazprom Export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.