CNAS explică modul de calcul al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului

06 Sept. 2021, 10:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Sept. 2021, 10:54 // Actual //  MD Bani

Casa Națională de Asigurări Sociale informează că, persoana asigurată care confirmă stagiul necesar de cotizare (total de 3 ani sau de cel puţin 9 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei naşterii copilului) şi se află în concediul pentru îngrijirea copilului, poate solicita indemnizația lunară pentru creșterea copilului, la alegere, conform următoarelor opţiuni:

a) de la data acordării concediului pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, în cuantum de 30% din baza de calcul stabilită pentru fiecare copil, dar nu mai puţin decât cuantumul indemnizaţiei minime lunare pentru creşterea copilului a persoanei asigurate (740 lei);

b) de la data acordării concediului pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi 2 luni. În acest caz, până la împlinirea vârstei de un an a copilului, indemnizaţia lunară se va stabili în cuantum de 60% din baza de calcul stabilită pentru fiecare copil, dar nu mai puţin decât cuantumul dublu al indemnizaţiei minime lunare pentru creşterea copilului a persoanei asigurate (1480 lei). Din ziua următoare celei de împlinire a vârstei de 1 an şi până la împlinirea vârstei de 2 ani şi 2 luni a copilului, indemnizaţia lunară se va stabili în cuantum de 30% din baza de calcul stabilită pentru fiecare copil, dar nu mai puţin decât cuantumul indemnizaţiei minime lunare pentru creşterea copilului a persoanei asigurate (740 lei).

Baza de calcul al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii naşterii copilului, venit din care, la data stabilirii indemnizaţiei, au fost calculate şi plătite contribuţii de asigurări sociale. Lunile calendaristice ale concediului prenatal se substituie cu acelaşi număr de luni calendaristice imediat premergătoare perioadei incluse în calcul.

Venitul mediu lunar asigurat se determină prin împărţirea la 12 a venitului asigurat realizat la toate unităţile în perioada de 12 luni calendaristice premergătoare lunii naşterii copilului luate în calcul.

Venitul asigurat pentru lunile incluse în calcul la determinarea bazei de calcul a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului nu poate depăşi suma a 5 salarii medii lunare prognozate pe economie pentru anul respectiv înmulţită la 12 sau la numărul de luni în care persoana a realizat venit asigurat. În cazul în care în calcul se include anul calendaristic incomplet, venitul asigurat se plafonează reieşind din numărul de luni în care a fost realizat venitul asigurat pentru anul respectiv. Salariul mediu lunar prognozat pe economie pentru anul 2021 constituie 8716 lei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 923/2020.

În cazul lipsei integrale a venitului asigurat la toate unităţile în unele şi aceleaşi luni calendaristice sau în toate lunile din perioada celor 12 luni calendaristice incluse în calcul, aceste luni se substituie cu acelaşi număr de luni calendaristice consecutive imediat premergătoare perioadei incluse în calcul în care s-a realizat venit asigurat. Perioada de substituire este de cel mult 36 de luni calendaristice consecutive.

În cazul în care asiguratul, pe parcursul celor 12 luni calendaristice premergătoare lunii survenirii riscului asigurat, nu a realizat venit asigurat din motiv de concediu de maternitate şi/sau concediu pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, cuantumul indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului se stabileşte din baza de calcul în al cărei temei s-a calculat această indemnizaţie pentru copilul precedent, inclusiv în cazul în care a beneficiat de anumite plăţi unice pe parcursul acestui concediu.

În cazul lipsei bazei de calcul pentru stabilirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, cuantumul indemnizaţiei reprezintă cuantumul indemnizaţiei minime lunare pentru creşterea copilului în cazul persoanei asigurate (740 lei).

Mai comunicăm, că venitul asigurat, stagiul de cotizare, informaţia cu privire la acordarea concediului de îngrijire a copilului pentru stabilirea indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani se confirmă în baza informaţiei din Registrul de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.