(FOTO) Cele mai spectaculoase drumuri din România. Oricine trebuie să le vadă

România are câteva drumuri spectaculoase, care îți oferă peisaje ce îți taie răsuflarea. Turiștii care preferă să călătorească cu mașina în vacanță ar trebui să conducă și pe aceste drumuri deosebite. Iată câteva șosele montane care oferă peisaje frumoase, potrivit WallStreet.ro.

Transrarăul – Drumul comorilor

Începutul Drumului Comorilor își are originea în perioada comunistă când au fost demarate primele lucrări de construcție. Construcția sa a fost abandonată în scurt timp, drumul fiind asfaltat abia după 25 de ani. Denumirea drumului se datorează faptului că această zonă este bogată în resursele naturale care reprezintă adevărate comori pentru români. Turiștii se pot bucura de peisajele frumoase oferite de către Munții Giumalău și de către culmile Adam și Eva care se găsesc de-o parte și de alta a Transrarăului.

Dumul înlesnește accesul spre Cabana și Schitul Rarău precum și spre vestitele monumente naturale numite “Pietrele Doamnei”.

Drumul alpin Transrarăul, cu o lungime de 28 de km, care traversează munții Rarău din județul Suceava, este o șosea spectaculoasă asfaltată în anul 2014. Din 1989, drumul a fost parcurs doar cu mașini de teren. Transraraul urcă la o altitudine de 1.400 metri și face legătura între Localitatea Pojorâta (Valea Moldovei) și Localitatea Chiril (Valea Bistriței).

Din cauza faptului că drumul este foarte îngust viteza cu care trebuie să conducă șoferii nu ar trebui să depășească 30 km/h. Este recomandată claxonarea înainte de curbe pentru a-i atenționa pe ceilalți șoferi.

Șoseaua alpină Transrarău de 28 de km lungime are două denumiri, DJ175A între localitatea Pojorâta – Cabana Rarău și DJ175B între Cabana Rarău – localitatea Chiril.

TransBucegi, drumul care ajunge la Babele și Sfinxul

Șoseaua TransBucegi (Dj713), drumul care ajunge la Babele și Sfinxul, cu o lungime de 17 km, a fost inaugurat în anul 2013, la trei ani de la începerea lucrărilor. TransBucegi începe din drumul județean DN71, care face legătura între Sinaia și Târgoviște, cu puțin înainte ca acesta să ajungă la Cabana Cota 1000.

Drumul ajunge la o altitudine de 1.925 m și trece pe lângă Cabana Cuibul Dorului, urcă Șaua Dichiu unde în dreptul Cabanei Dichiu cotește brusc la dreapta și strabatate Platoul Bucegi până în apropierea Cabanei Piatra Arsă.

Drumul a fost asfaltat până la intersecția cu drumul ce duce la Cabana Piatra Arsă.

Cheile Bicazului

Drumul transcarpatic DN12C, care leagă orașele Gheorgheni și Bicaz, și face legătura între Transilvania și Moldova, străbate Cheile Bicazului. Pe acest drum se ajunge și la Lacul Roșu. Drumul montan face legătura între județele Neamț și Hargita.

Traseul are în jur de 140 km: Gheorgheni – Lacul Roșu – Cheile Bicazului – Bicaz – Lacul Bicaz – Târgu Neamț.

Sectorul I „Între chei”: km 26,5-28,7;
Sectorul II „Polițele Bardosului”: km 28,7-31;
Sectorul III „Gâtul Iadului”: km 31-32,2;
Sectorul IV „Sfârșitul Cheilor”: km 32-34.

Drumul Național 7C (DN7C) – Transfăgărășan

Transfăgărașanul este unul dintre cele mai frumoase drumuri din România. Transfăgărășanul, construit între 1970 și 1974, este al doilea cel mai înalt drum din România, după Transalpina. Drumul spectaculos care traversează Munții Făgăraș urcă până la altitudinea de 2.040 metri lângă Lacul Bâlea.

Drumul Național Transfăgărășan are 92 de kilometri lungime și trece prin cel mai lung tunel din România, 887 de metri. Drumul începe în comuna Bascov, județul Argeș, în direcția Curtea de Argeș, și se termină la intersecția cu drumul DN1, între Sibiu și Brașov, lângă comuna Cârțișoara.

Transalpina – Drumul regelui

Transalpina este un alt traseu extrem de apreciat de turiștii șoferi. Denumit și drumul regelui, Transalpina traversează Munții Parâng de la N la S fiind paralelă cu Valea Oltului și Valea Jiului și face legătură între localitățile Novaci (Gorj) și Săliște (Sibiu).

Drumul a fost inaugurat de Regele Carol al-II-lea în 1938 și a rămas neasfaltat până în 2009.

Circulația pe „Drumul Regelui“ este în general deschisă traficului în perioada 1 iulie – 31 octombrie.

#spectaculoase #drumuri #cele mai #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.