Recent, mai exact luni, 6 septembrie s-a anunțat majorarea pensiei minime până la două mii de lei. Guvernarea de la Chișinău a pretins că este cea mai mare majorare de pensii din istoria Republicii Moldova. Șefa cabinetului de miniștri Natalia Gavrilița a spus că această măsură e posibilă datorită creșterii încasărilor la bugetul de stat, prin urmare majorarea se va face din resurse interne. Pe de altă parte, Stanislav Madan, economist superior al Centrului de analiză economică Expert Grup de la Chișinău, într-un interviu pentru Europa Liberă, a declarat că guvernarea a „hiperbolizat” puțin importanța majorării anunțate, dar spune că măsura e totuși atât necesară cât și sustenabilă, dar mai ales echitabilă.

Cu toate că inițial s-a anunțat că nu vor exista pensii mai mici de 2000 de lei, unele categorii de persoane nu vor ajunge la această sumă. Potrivit lui Stanislav Madan, cei care nu au atins stagiul complet de muncă nu vor avea o pensie mai mică de 2000 de lei.

„Au existat și anumite probleme de comunicare, nu s-a dat curs, probabil, tuturor detaliilor, dar maniera actuală în care se implementează este una echitabilă, în primul rând, pentru că totuși trebuie să pornim de la principiul contributivității și atunci maniera în care este implementată acum pensia minimă pornește de la acest principiu. Or, dacă ne uităm la cifrele prezentate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale vedem că de creșteri vor beneficia și cei care nu au stagiul complet de muncă, dar ele nu vor atinge 2.000 de lei, plafonul maxim fiind proporțional cu anii în care au contribuit la sistemul de pensionare.”

De asemenea, Stanislav Madan a mai menționat că în Republica Moldova există foarte mulți oameni săraci, iar această majorare își merită, cu siguranță efortul.

„Merită pentru că avem foarte mulți oameni săraci și pensia medie în Republica Moldova în anul 2021 este de doar 2.125 de lei, iar de această măsură cu pensia minimă sunt vizate 308 mii persoane, aproape 60 la sută din numărul total de pensionari care sunt pensionați după limita de vârstă. Deci, această ajustare a prestațiilor sociale este una benefică din absolut toate punctele de vedere. Și, mai ales, nu trebuie să uităm faptul că aceste resurse nu vor fi cheltuite peste hotare, vor fi cheltuite până la urmă tot în consumul intern în Republica Moldova și o parte din bani oricum se vor întoarce la buget prin TVA, active și alte impozite.”

În cadrul interviului, economistul a mai declarat că guvernarea a hiperbolizat puțin măsura implementată, numind-o  „cea mai mare majorare de pensii din istoria Republicii Moldova…”.

„Cu siguranță și guvernarea a hiperbolizat această măsură. Guvernarea a profitat ca să puncteze la imagine și electoral și a făcut-o poate într-un mod prea nuanțat și de aici au venit și aceste ironii, pentru că până la urmă s-a făcut un pas, dar pensiile rămân mici. Dacă această măsură va fi replicată iarăși peste 2-3 ani, atunci când această creștere va fi deja rodul muncii sau rezultatul propriu-zis al guvernării actuale care va reuși să creeze un spațiu fiscal adițional pentru a face majorări adiționale, atunci lauda va putea fi mai nuanțată, dar acum a fost cumva poate prea laudativ acest mesaj.”

Potrivit lui Stanislav Madan, următorul pas al guvernării, după majorarea pensiilor ar trebuie să fie majorarea salariului minim pentru a-i proteja pe cei vulnerabili și pentru a reduce efectul salariilor în plic.

„Da, salariul minim pe economie care la acest moment este de puțin sub 3 mii de lei, eu cred că dacă și raportăm salariul minim pe economie la salariul mediu pe economie, acest raport vedem ce se întâmplă în alte state, vedem că ar exista și în Republica Moldova spațiu de o majorare mai consistentă a salariului minim pe economie și care dacă este făcută sistemic, cu alte măsuri simultan, ar putea, de fapt, să contribuie inclusiv la reducerea fenomenului salariilor în plic și iarăși la protejarea celor vulnerabili, pentru că dacă o să ne uităm la cine primesc cele mai mici salarii sau salarii apropiate de salariul minim în Republica Moldova o să vedem, în primul rând, industria textilă, acolo unde lucrează în mare parte femei, agricultură și alte sectoare.”