Ungaria vinde mai multe tranşe de bonduri în dolari şi euro pentru a acoperi întârzierea fondurilor europene

Ungaria intenţionează să ofere o serie de bonduri în dolari şi euro pentru a-şi consolida bugetul, deoarece se confruntă cu o potenţială întârziere în accesarea fondurilor europene, transmite Bloomberg. Recent, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a anunţat că deocamdată Comisia Europeană nu aprobă planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale Poloniei şi Ungariei pentru că cele două ţări încă nu au pus în practică recomandările privind statul de drept.

Ţara ar putea vinde bonduri în dolari, cu scadenţa la 10 şi 30 de ani, precum şi bonduri în euro, cu scadenţa la 7 şi/sau 20 de ani, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Luni, Agenţia Ungară pentru Gestionarea Datoriei a majorat plafonul pentru împrumuturile în valută din acest an la 4,5 miliarde de euro (5,3 miliarde de dolari), de la 644 miliarde de forinţi (2,2 miliarde de dolari).

De vânzările de bonduri se vor ocupa BNP Paribas SA, Citigroup Inc, Goldman Sachs Group Inc şi JPMorgan Chase & Co, susţin sursele.

CE nu aprobă planurile de redresare ale Poloniei şi Ungariei din cauza statului de drept

Informaţia vine după ce, vineri, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a anunţat că deocamdată Comisia Europeană nu aprobă planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale Poloniei şi Ungariei pentru că cele două ţări încă nu au pus în practică recomandările privind statul de drept.

”Sper că vom reuşi să facem progrese în viitorul apropiat, dar încă nu suntem acolo”, a spus comisarul european, la o conferinţă de presă după o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din zona euro desfăşurată în oraşul sloven Brdo.

Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare criticate de Bruxelles că încalcă valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau reformele în justiţie, sunt vizate de o serie de proceduri de infringement şi juridice declanşate împotriva lor de Comisia Europeană.

Disputele celor două ţări cu Bruxellesul au cunoscut recent o nouă escaladare după ce Ungaria a stârnit indignarea unor lideri vest-europeni prin adoptarea unei legi care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli, iar Tribunalul Constituţional polonez a hotărât că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) împotriva reformelor judiciare întreprinse de Guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale, Polonia contestând astfel întâietatea dreptului UE asupra celui naţional.

#fonduri europene #bonduri #vanzari #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom