Ungaria vinde mai multe tranşe de bonduri în dolari şi euro pentru a acoperi întârzierea fondurilor europene

Ungaria intenţionează să ofere o serie de bonduri în dolari şi euro pentru a-şi consolida bugetul, deoarece se confruntă cu o potenţială întârziere în accesarea fondurilor europene, transmite Bloomberg. Recent, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a anunţat că deocamdată Comisia Europeană nu aprobă planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale Poloniei şi Ungariei pentru că cele două ţări încă nu au pus în practică recomandările privind statul de drept.

Ţara ar putea vinde bonduri în dolari, cu scadenţa la 10 şi 30 de ani, precum şi bonduri în euro, cu scadenţa la 7 şi/sau 20 de ani, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Luni, Agenţia Ungară pentru Gestionarea Datoriei a majorat plafonul pentru împrumuturile în valută din acest an la 4,5 miliarde de euro (5,3 miliarde de dolari), de la 644 miliarde de forinţi (2,2 miliarde de dolari).

De vânzările de bonduri se vor ocupa BNP Paribas SA, Citigroup Inc, Goldman Sachs Group Inc şi JPMorgan Chase & Co, susţin sursele.

CE nu aprobă planurile de redresare ale Poloniei şi Ungariei din cauza statului de drept

Informaţia vine după ce, vineri, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a anunţat că deocamdată Comisia Europeană nu aprobă planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale Poloniei şi Ungariei pentru că cele două ţări încă nu au pus în practică recomandările privind statul de drept.

”Sper că vom reuşi să facem progrese în viitorul apropiat, dar încă nu suntem acolo”, a spus comisarul european, la o conferinţă de presă după o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din zona euro desfăşurată în oraşul sloven Brdo.

Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare criticate de Bruxelles că încalcă valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau reformele în justiţie, sunt vizate de o serie de proceduri de infringement şi juridice declanşate împotriva lor de Comisia Europeană.

Disputele celor două ţări cu Bruxellesul au cunoscut recent o nouă escaladare după ce Ungaria a stârnit indignarea unor lideri vest-europeni prin adoptarea unei legi care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli, iar Tribunalul Constituţional polonez a hotărât că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) împotriva reformelor judiciare întreprinse de Guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale, Polonia contestând astfel întâietatea dreptului UE asupra celui naţional.

#fonduri europene #bonduri #vanzari #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei (BCR) a anunțat astăzi o scădere a ratei dobânzii de politică monetară de la 21% la 20%, marcând prima reducere din septembrie 2022. În ciuda acestei decizii, instituția a avertizat că va menține o politică monetară strictă pentru o perioadă extinsă, în efortul de a readuce inflația la ținta stabilită pentru anul 2026.

Presiunile pentru reducerea dobânzii au venit din partea guvernului și mediului de afaceri, iar miniștrii Finanțelor și Dezvoltării Economice, Anton Siluanov și Maxim Reșetnikov, au susținut public necesitatea unei relaxări.

Potrivit BCR, presiunile inflaționiste încep să scadă: inflația de bază a ajuns la 4,4% în aprilie, iar inflația anualizată, ajustată sezonier, a coborât la 6,2%. Cu toate acestea, majoritatea indicatorilor arată o inflație persistentă între 5,5% și 7,5%.

Economia rusă, deși în curs de răcire, rămâne supraîncălzită, cu cererea internă depășind în continuare capacitatea de producție. Regulatorul constată că politica monetară dură începe să afecteze cererea de credite, în special în sectorul de retail și credite de consum.

Pe piața muncii, șomajul rămâne la minime istorice, iar salariile cresc într-un ritm care depășește productivitatea muncii. Cu toate acestea, tot mai puține companii indică lipsa de personal, iar planurile de creștere a salariilor devin mai moderate.

Împrumuturile scad, economisirea rămâne ridicată
Activitatea de creditare rămâne „modestă”: creditul de consum este în declin, iar cel corporativ crește lent. Totodată, rușii continuă să economisească intens, în ciuda ușoarei scăderi a ratelor dobânzilor la depozite.

Deși decizia de reducere a dobânzii a fost anticipată de piețe, Banca Centrală a păstrat o atitudine neutră privind evoluțiile viitoare, fără a sugera clar noi reduceri.

Potrivit analiștilor, următoarea reducere ar putea avea loc pe 25 iulie, iar până la finalul anului rata ar putea ajunge la 14–19%, în funcție de evoluția inflației și a riscurilor geopolitice.