Stoianoglo a pierdut la CCM. Plenul a menținut decizia Liubei Șova de suspendare a sesizării asupra legii Procuraturii

Magistrații Curții Constituționale (CCM) au menținut ieri, 13 septembrie decizia emisă de președinta ad-interim a Înaltei Curți, judecătoarea Liuba Șova, privind respingerea cererii procurorului general, Alexandr Stoianoglo, prin care solicita suspendare acțiunii legii pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură, adoptată recent de către Parlament, scrie Realitatea.md.

Deși Stoianoglo a argumentat necesitatea suspendării acțiunii legii, prin faptul că există riscuri de natură „să afecteze unele valori constituționale”, totuși în cererea de suspendare nu există o expunere detaliată la acest subiect, care ar duce la eventuale prejudicii și consecințe negative iminente pentru independența instituției, a procurorului general sau a Consiliului Superior al Procurorilor, susțin magistrații.

„Curtea reiterează că, în cazul invocării riscului afectării unui domeniu, autorul cererii de suspendare trebuie să demonstreze intensitatea şi posibilele prejudicii şi consecințe negative iminente şi ireparabile ale riscului invocat. Chiar dacă riscul este abstract, cererile cu privire la suspendarea acțiunii actelor sesizate trebuie motivate în mod convingător. Doar invocarea riscului şi enumerarea unor valori fundamentale nu reprezintă o motivare suficientă şi convingătoare în vederea suspendării acțiunii actului sesizat”, se arată în decizia CCM.

În baza celor expuse, magistrații constituționali au decis să mențină hotărârea Liubei Șova.

„Plenul Curții confirmă că nu există motive pentru a dispune suspendarea acțiunii dispozițiilor legale contestate și, prin urmare, Decizia nr. 136 din 6 septembrie 2021 respectă exigențele articolelor 251 alin. (4) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 71 alin. (4) din Codul jurisdicției constituționale”, se arată în decizia CCM.

Amintim că, la 6 septembrie curent, cererea procurorului general, privind suspendarea acțiunii Legii pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură, până la soluționarea în fond, a fost respinsă de către președinta ad-interim a Înaltei Curți, judecătoarea Liuba Șova.

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo s-a adresat, la 3 septembrie, cu o sesizare la Curtea Constituțională în vederea controlului constituționalității modificărilor operate de Parlament.

#stoianoglo #procuratura #CCM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom