Stoianoglo a pierdut la CCM. Plenul a menținut decizia Liubei Șova de suspendare a sesizării asupra legii Procuraturii

Magistrații Curții Constituționale (CCM) au menținut ieri, 13 septembrie decizia emisă de președinta ad-interim a Înaltei Curți, judecătoarea Liuba Șova, privind respingerea cererii procurorului general, Alexandr Stoianoglo, prin care solicita suspendare acțiunii legii pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură, adoptată recent de către Parlament, scrie Realitatea.md.

Deși Stoianoglo a argumentat necesitatea suspendării acțiunii legii, prin faptul că există riscuri de natură „să afecteze unele valori constituționale”, totuși în cererea de suspendare nu există o expunere detaliată la acest subiect, care ar duce la eventuale prejudicii și consecințe negative iminente pentru independența instituției, a procurorului general sau a Consiliului Superior al Procurorilor, susțin magistrații.

„Curtea reiterează că, în cazul invocării riscului afectării unui domeniu, autorul cererii de suspendare trebuie să demonstreze intensitatea şi posibilele prejudicii şi consecințe negative iminente şi ireparabile ale riscului invocat. Chiar dacă riscul este abstract, cererile cu privire la suspendarea acțiunii actelor sesizate trebuie motivate în mod convingător. Doar invocarea riscului şi enumerarea unor valori fundamentale nu reprezintă o motivare suficientă şi convingătoare în vederea suspendării acțiunii actului sesizat”, se arată în decizia CCM.

În baza celor expuse, magistrații constituționali au decis să mențină hotărârea Liubei Șova.

„Plenul Curții confirmă că nu există motive pentru a dispune suspendarea acțiunii dispozițiilor legale contestate și, prin urmare, Decizia nr. 136 din 6 septembrie 2021 respectă exigențele articolelor 251 alin. (4) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 71 alin. (4) din Codul jurisdicției constituționale”, se arată în decizia CCM.

Amintim că, la 6 septembrie curent, cererea procurorului general, privind suspendarea acțiunii Legii pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură, până la soluționarea în fond, a fost respinsă de către președinta ad-interim a Înaltei Curți, judecătoarea Liuba Șova.

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo s-a adresat, la 3 septembrie, cu o sesizare la Curtea Constituțională în vederea controlului constituționalității modificărilor operate de Parlament.

#stoianoglo #procuratura #CCM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.