Au înființat o cooperativă ca să-și vândă producția în străinătate

15 Sept. 2021, 05:30
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  bani.md
15 Sept. 2021, 05:30 // Oameni şi Idei //  bani.md

În anul 2018 cinci producători agricoli au înființat la Sadova, Călărași cooperativa CI Sadecostrug și au construit un frigider de 500 de tone. Scopul a fost identificarea piețelor externe de comercializare a strugurilor de masă, a prunelor, dar și depozitarea produselor agricole ale membrilor cooperativei. Iar administrator a fost numit Gheorghe Arhip. Un tânăr căruia îi plac afacerile din agricultură.

Cooperativa este o entitate agricolă or, ”noi vrem să facem cunoscută producția moldovenească peste tot în lume. Aportul pe care putem să îl aducem la acest capitol este exportul de produse autentice ale producătorilor din Republica Moldova”, a explicat pentru AIPA administratorul cooperativei.

Membrii cooperativei își livrează producția pe piețele din vest, iar cel mai mare volum ajunge în România.

Potrivit lui Arhip, prin înființarea și funcționarea cooperativelor agricole, cel mai mult au de câștigat membrii – fermieri mici și mijlocii, dar asta nu exclude ca printre ei sa fie și fermieri peste medie care s-au integrat și lucrează în cooperativă de mai mulți ani. Pentru ca membrii cooperatori, fermieri mici si mijlocii să aibă rezulte, chiar și prin intermediul unei cooperative este nevoie ca acea cooperativă să aibă o capacitate de negociere mare, sa fie consolidată.

Administratorul afirmă că ajutorul de la stat este foarte important în dezvoltarea afacerilor agricole. Or, subvențiile pentru construcția frigiderului au constituit 3,02 milioane de lei. Accesarea subvențiilor a fost un suport enorm pentru noi, care a contribuit la dezvoltarea grupului nostru, dar și motivarea membrilor pentru a activa în continuare în agricultură. De altfel, un domeniu destul de greu și cu risc sporit”.

Avantajele cooperativei sunt multiple. Gheorghe Arhip precizează că în primul rând este vorba despre optimizarea costurilor de producție și eficientizarea în comun a activităților agricole. Însă, potrivit lui, principalele provocări sunt calamitățile naturale, care de cele mai multe ori influențează calitatea producției și încasările.

În ceea ce privește planurile, administratorul a spus că vrea produse de o calitate mai înaltă și să ramburseze împrumutul la bancă. Iar în încheiere, Arhip a venit cu un sfat pentru cei care se lansează în afacerile din agricultură. ”Să nu le fie frică, succesul urmează indiferent de greutăți”. Totodată, agricultura și fermierii au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să-și îndeplinească menirea – de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor.

17 Nov. 2026, 15:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 15:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Cardurile bancare emise în Republica Moldova au fost utilizate pentru peste 104,3 milioane de tranzacții, în valoare totală de 62,57 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Deși plățile fără numerar domină categoric după numărul operațiunilor, retragerile de bani de la bancomate și alte puncte de eliberare a numerarului continuă să reprezinte aproape jumătate din valoarea tranzacțiilor.

Potrivit statisticilor BNM, din totalul de 104,3 milioane de operațiuni efectuate cu carduri emise în Republica Moldova, aproximativ 96,44 milioane au reprezentat plăți fără numerar, iar alte 7,86 milioane au fost retrageri de numerar.

Astfel, plățile cu cardul au reprezentat 92,5% din numărul total al tranzacțiilor, în timp ce retragerile de numerar au avut o pondere de numai 7,5%.

Situația se schimbă însă atunci când sunt analizate sumele tranzacționate. Valoarea plăților fără numerar a constituit 32,77 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar au însumat 29,79 miliarde de lei. Prin urmare, numerarul continuă să reprezinte aproximativ 47,6% din valoarea operațiunilor efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova.

Diferențele se observă și la valoarea medie a tranzacțiilor. O plată fără numerar a constituit, în medie, aproximativ 340 de lei, în timp ce suma medie retrasă în numerar a fost de aproape 3.792 de lei. Cu alte cuvinte, valoarea unei retrageri de numerar este de peste 11 ori mai mare decât cea a unei plăți cu cardul.

Datele BNM arată și amploarea utilizării cardurilor moldovenești peste hotare. Cu acestea au fost efectuate în străinătate aproximativ 15,26 milioane de plăți fără numerar, în valoare de 7,32 miliarde de lei. În același timp, retragerile de numerar efectuate peste hotare au însumat 246,1 milioane de lei.

În Republica Moldova, cardurile emise în străinătate au fost utilizate pentru 13,45 milioane de plăți fără numerar, în valoare de 6,76 miliarde de lei. Alte 689,6 mii de operațiuni au reprezentat retrageri de numerar, în valoare totală de 2,48 miliarde de lei.

Un alt indicator este dezvoltarea plăților la distanță. Cu cardurile emise în Republica Moldova au fost efectuate 10,83 milioane de tranzacții pe platforme de comerț electronic, în valoare de 5,16 miliarde de lei. În paralel, prin instrumente de plată electronice cu acces la distanță au fost înregistrate 8,28 milioane de operațiuni, în valoare de 6,23 miliarde de lei.

În ceea ce privește sistemele internaționale de plăți, Mastercard domină tranzacțiile fără numerar realizate cu carduri emise în Republica Moldova, cu 55,62 milioane de operațiuni și o valoare de 19,21 miliarde de lei. Visa a înregistrat 40,82 milioane de operațiuni, în valoare de 13,55 miliarde de lei.