Prăpăd pe bursele din China: reglementările șterg sute de miliarde de dolari din capitalizarea companiilor

Măsurile drastice de reglementare ale autorităţilor de la Beijing au afectat semnificativ diverse sectoare, de la cel tehnologic la cel imobiliar şi educaţie, ştergând sute de miliarde din capitalizarea bursieră a unora din cele mai mari companii şi alertând investitorii în legătură cu viitorul, se arată într-o analiză a Reuters.

roblemele gigantului chinez din domeniul comerţului electronic Alibaba au început la finalul lui 2020, când autorităţile de la Beijing au suspendat abrupt listarea record de 37 miliarde de dolari a filialei sale Ant Group şi apoi au amendat Alibaba cu 2,75 miliarde de dolari pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţă. Acţiunile companiei listate în SUA au înregistrat scăderi semnificativ, ştergând peste 400 miliarde de dolari din capitalizarea bursieră din octombrie 2020, conform Agerpres.ro.

Şi Tencent, cea mai mare companie de jocuri şi social media din China a pierdut peste 347,13 miliarde de dolari din capitalizarea bursieră, de când acţiunile sale au atins un nivel record, la mijlocul lunii februarie. Autorităţile au amendat Tencent pentru că nu a raportat diverse tranzacţii, iar planul său de 5,3 miliarde de dolari de a uni cele mai mari site-uri de jocuri video din China a fost blocat. De asemenea, Tencent a fost afectat de deciziile Chinei de a combate dependenţa de jocuri în rândul minorilor.

Didi, cea mai mare companie de ride-hailing din China, a devenit o ţintă a investigaţiilor de securitate cibernetică desfăşurate de autorităţile de la Beijing, la câteva zile după Oferta sa Publică Iniţială de la New York, în iunie. Aplicaţia Didi a fost ştearsă din magazinele de aplicaţii din China şi nu a mai putut înregistra noi utilizatori. Din iunie, Didi a pierdut peste 40% din capitalizarea sa bursieră, aproximativ 37 miliarde de dolari.

Serviciul de livrare de mâncare Meituan s-a confruntat în aprilie cu o investigaţie antitrust, iar în mai fondatorul şi directorul general Wang Xing a postat pe social media un străvechi poem, perceput ca un fel de critică la adresa preşedintelui Xi Jinping. Din februarie, când acţiunile Meituan înregistrau un nivel record, capitalizarea bursieră a scăzut cu 154,28 miliarde de dolari.

Acţiunile listate în SUA ale celui mai mare furnizor de servicii educaţionale private din China, New Oriental Education&Technology Group, au înregistrat din iulie scăderi semnificative, ştergând 7,4 miliarde de dolari din capitalizarea bursieră, după ce Beijingul e emis noi reglementări care interzic meditaţiile private.

Beijingul vrea să atenueze presiunile asupra şcolarilor şi să reducă povara costurilor cu care se confruntă părinţii, evoluţii care au contribuit la scăderea ratei natalităţii. Analiştii avertizează însă că deciziile vor decima sectorul educaţiei private din China.

#miliarde de dolari #burse #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.