Pierderi pentru ”elefantul” lui Sturza

Elefant Online SA, controlat de omul de afaceri Ion Sturza, compania care administrează platforma elefant.ro cu bonduri de 7,6 mil. lei românești listate la bursa de la Bucureşti şi care urmează să ajungă la scadenţă pe 27 septembrie 2021, a raportat afaceri de 104 mil. lei românești în primul semestru din 2021 şi pierderi nete de 3,8 milioane de lei românești (echivalentul a 775 mii euro).

Spre comparaţie, în prima jumătate din 2020, compania a avut afaceri de 102 mil. lei şi un profit net de 473.000 de lei, potrivit raportului semestrial publicat pe 13 septembrie după închiderea bursei, notează Ziarul Financiar.

Însă într-un comunicat, compania a anunţat că a avut profit în S1/2021, fără să menţioneze valoarea, ci doar că “profitul brut în primul semestru din 2021 a marcat, de asemenea, o creştere medie de 46%, în raport cu perioada similară din ultimele două exerciţii financiare”.

Comunicatul face referire la Elefant Online SA, deci situaţia individuală, la fel cum este raportată la bursa de la Bucureşti. “Elefant Online a obţinut în primele 6 luni din acest an, o valoare a GMV (gross merchandise value) de peste 120 milioane de lei, marcând astfel o creştere medie anuala de 31% la nivelul ultimilor doi ani”, se arată în comunicat.

“Vânzările nete ale companiei au fost într-o uşoară creştere de 2% faţă de perioada precedentă. Cele mai mari creşteri ale vânzărilor se datorează cărţilor, cărţi limba străină, genţi&accesorii şi nutriţiei”, se arată în raportul semestrial.

EBITDA a scăzut de la 2,9 mil. lei în S1/2020 la 136.186 lei la 6 luni din 2021. “Tendinţele tipice de sezonalitate cu obişnuita creştere a vânzărilor şi rentabilităţii în T3-T4 lasă loc unei îmbunătăţiri până la finalul anului”.

Elefant are bonduri de 7,6 mil. lei pentru care plăteşte o dobândă de 9% plătibilă semestrial. Potrivit datelor Confidas.ro, Elefant SA este deţinută în proporţie de 60,7% de Millennium Gold Resources Limited, înregistrat în Cipru, OLIF BV din Olanda cu 29,4% şi Catalyst Romania Sca Sicar cu 9,92%.

Elefant.ro a pornit ca librărie online în 2009. Acum are zece linii suplimentare de produse, inclusiv mobilă și electronice.

Platforma a fost lansată în iunie 2010 și este cea mai cunoscută investiție a lui Ion Sturza făcută în România, fiind cel mai mare retailer online de carte de pe piața locală, care în ultimii ani s-a repoziționat ca un mall al familiei.

#Sturza #elefant.ro #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Țările G7 reunite în Italia au decis marți să elimine treptat până în 2035 centralele pe cărbune fără dispozitive de captare a carbonului, o etapă importantă către încetarea utilizării combustibililor fosili, scrie France24.

Toate tunurile pe cărbune

Cărbunele este considerat cel mai poluant combustibil fosil, iar militanții pentru mediu au îndemnat G7 – care include Italia, Canada, Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie și SUA – să dea un exemplu.

Prin urmare, G7 a convenit să „elimine treptat generarea curentă de energie electrică pe bază de cărbune în sistemele (sale) energetice în prima jumătate a anilor 2030 sau într-un calendar compatibil cu menținerea unei limite a creșterii temperaturii la 1,5°C, în conformitate cu traiectoriile de neutralitate de carbon”, au anunțat țările membre într-un comunicat de presă, la finalul unei reuniuni a miniștrilor mediului și energiei din G7 de la Torino (nord).

Unele țări, precum Franța, militau pentru ca G7 să renunţe la cărbunele până în 2030, dar Japonia în special, unde o treime din electricitate provine din cărbune, a fost reticentă în a stabili un termen limită.

Reuniunea de la Torino a fost prima întâlnire politică majoră pe tema climei de la COP28, desfășurată în decembrie anul trecut în Dubai, unde lumea s-a angajat să se îndepărteze treptat de cărbune, gaz și petrol.

Țările G7 au mai declarat marți că „aspiră” la reducerea producției globale de plastic pentru a aborda frontal poluarea globală cauzată de acest material, prezent peste tot în mediu, de la vârfurile munților până la fundul oceanelor, precum și în sângele ființelor umane.

„Ne angajăm să luăm măsuri ambițioase pe tot parcursul ciclului de viață al materialelor plastice pentru a pune capăt poluării cu plastic și facem apel la comunitatea mondială să facă la fel”, au spus aceștia, fără a da detalii.

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Miniștrii au declarat, de asemenea, că eforturile de a strânge fonduri pentru a ajuta țările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice ar trebui să includă toate „țările în măsură să contribuie”.

Conform unei convenții ONU privind clima din 1992, doar o mică parte din țările cu venituri mari, care dominau economia globală la acea vreme, s-au angajat să finanțeze lupta împotriva încălzirii globale. Lista nu a inclus China, care a devenit acum țara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

Obiectivele G7

În Dubai, țările au convenit să tripleze capacitatea globală de energie regenerabilă și să se îndepărteze de combustibilii fosili, dar finanțarea acestei tranziții pune probleme, în special țărilor celor mai sărace.

Luni, la deschiderea reuniunii de la Torino, șeful ONU pentru Climă, Simon Stiell, a îndemnat țările G7 să-și folosească ponderea politică, bogăția și tehnologia pentru a renunţa la combustibilii fosili, în special făcând presiuni asupra omologilor lor din fi

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Obiectivele G7

Împreună, țările G7 reprezintă 38% din economia globală și sunt responsabile pentru 21% din emisiile de gaze cu efect de seră, conform cifrelor pe 2021 ale Institutului de Analiză Climatică.

nanţe pentru a realiza un „salt înainte”.