DOC OFICIAL! Candidații pretendenți la CEC a fiecărei fracțiuni parlamentare! Și Partidul Șor și-a desemnat membru

Zece persoane vor fi propuse plenului Parlamentului, pentru a fi desemnate în calitate de membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC). În cadrul ședinței de astăzi, Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat raportul pentru un proiect de hotărâre în acest sens, deși legislația prevede că CEC este compusă din 9 membri, scrie Realitatea.md.

Mai exact, Comisia Electorală Centrală are nouă membri – opt desemnați de Parlament și unul de președintele țării. Astfel, partidele parlamentare au propus nouă candidaturi, după principiul respectării reprezentării proporționale a majorității și a opoziției. Așadar, Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate a propus cinci candidați. De asemenea, trei membri au fost propuși de Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, iar Fracțiunea parlamentară a Partidului Șor a propus un candidat pentru funcția de membru.

Persoanele care vor fi propuse spre desemnare în funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale sunt: de la PAS – Berlinschii Alexandru, Caraman Angelica, Gurduza Sergiu, Lupașco Ludmila, Musteața Alexandru, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – Postolache Vasile, Miron Vitalie, Enciu Lilian și Partidul Șor – Banaru Vadim.

În urma intervievării candidaților, câțiva membri ai Comisiei juridice, numiri și imunități au exprimat unele rezerve vis-a-vis de aptitudinile în exercitarea funcției electorale a doi dintre candidați, Miron Vitalie și Postolache Vasile.

Anterior, Maia Sandu a semnat un decret prin care l-a desemnat pe Pavel Postică.

Potrivit legislației, membrii Comisiei Electorale Centrale sunt desemnați cu votul majorității deputaților aleși.

Mandatul componenței CEC a expirat în luna iunie a acestui an, însă a fost prelungit cu 90 de zile, din cauza perioadei electorale a alegerilor parlamentare anticipate, care au avut loc la 11 iulie anul curent.

229.2021.ro by Realitatea.md

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac a devenit din nou subiectul presei internaționale, după ce un amplu reportaj a scos în evidență că românul a reușit să construiască o avere estimată la peste 2,1 miliarde de dolari, depășind astfel orice alt nume din istoria tenisului mondial – inclusiv legende precum Roger Federer, Novak Djokovic și Rafael Nadal.

Deși nu a fost niciodată o vedetă de top pe terenul de joc – cel mai bun clasament al său fiind locul 55 ATP – Ion Țiriac a câștigat Roland Garros la dublu alături de Ilie Năstase și a fost parte a echipei României care a atins finala Cupei Davis în 1972. Însă adevărata sa performanță s-a scris în afara terenului, prin investiții strategice și o viziune rar întâlnită în lumea sportului.

După căderea comunismului, Țiriac a fondat prima bancă privată din România, punând bazele unui imperiu financiar care s-a extins în asigurări, leasing, automobile, imobiliare și sport. În 2002, a preluat turneul de tenis Masters 1000 de la Madrid și l-a transformat într-unul dintre cele mai profitabile evenimente din circuit, schimbând data în calendar și revoluționând formatul, notează profit.ro.

Conform Forbes, averea sa este cu mult peste cele ale superstarurilor tenisului actual:

Roger Federer: 550 milioane dolari
Serena Williams: 300 milioane dolari
Novak Djokovic: 250 milioane dolari
Rafael Nadal: 240 milioane dolari
La doar 21 de ani, Carlos Alcaraz a acumulat aproximativ 70 milioane dolari din premii și sponsorizări, dar rămâne la mare distanță de miliardarul român.

Cu un stil de viață opulent, Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile – deținând o colecție de peste 400 de mașini rare, expuse publicului la Muzeul Țiriac Collection. Una dintre celebrele sale povești implică un Ferrari F40 uitat timp de 10 ani într-o parcare din München, pe care și l-a amintit doar la insistențele administratorului garajului.

Ion Țiriac a fost, de-a lungul anilor, și o figură inovatoare – uneori controversată – în organizarea de turnee. A introdus zgura albastră la Madrid în 2012 și a înlocuit copiii de mingi cu modele profesioniste, generând reacții puternice în lumea tenisului.

Astăzi, la 85 de ani, Țiriac rămâne cel mai bogat tenisman din toate timpurile, un simbol al tranziției de la sportiv de performanță la vizionar în afaceri. Turneul Țiriac Open din București îi poartă numele și onorează contribuția sa la dezvoltarea tenisului românesc. Dintr-un copil crescut în lipsuri, într-o Românie marcată de război, Ion Țiriac a devenit un nume sinonim cu succesul în Europa de Est.