Scăpăm de dependența față de gazele rusești? Andrei Spînu: trebuie să liberalizăm piața de gaze naturale

Pentru a depinde cât mai puțin de gazele naturale rusești, Republica Moldova intenționează să construiască depozite speciale, pentru a avea rezerve de gaze naturale pe teritoriul său. Despre acest lucru a anunțat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, informează Realitatea.md.

Potrivit ministrului, un alt lucru care ne va permite să diversificăm piața gazelor naturale din țara noastră este procurarea acestora și din alte surse, în acest sens fiind construit gazoductul Iași-Ungheni.

„Vrem să investim în infrastructura de stocare a gazelor, astfel încât să procurăm gaze atunci când prețul va fi mai bun și să avem rezerve atunci când prețurile vor crește. De asemenea, vrem să investim și în energia regenerabilă”, a declarat Andrei Spînu, în cadrul emisiunii „Puntul pe Azi” de la postul TVR.

Ministrul a specificat că aceste lucruri vor permite ca pe viitor țara noastră să aibă puterea de negociere cu Gazprom, astfel încât să obținem un preț cât mai bun la gazele naturale.

„Cu siguranță că trebuie să investim în infrastructură, pentru că astfel și Gazprom să ofere un preț mai bun. De asemenea trebuie să liberalizăm piața de gaze naturale, ca să putem decide de unde să procurăm gaze la cel mai bun preț….

Avem promisiunea părții române că până în octombrie, gazoductul Iași-Ungheni va fi finalizat pe ambele părți, pentru a putea fi livrate gazele naturale. Dar acum depinde și de preț, și aici vom negocia pentru a vedea care va fi prețul cel mai convenabil dintre cele două surse”, a mai spus Andrei Spînu.

Referitor la negocierile cu întreprinderea rusă Gazprom în privința unui nou contract de livrare a gazelor naturale, Spînu a zis că va lăsa acest lucru la latitudinea companiei „Moldova-Gaz”, pentru a nu lăsa politicul să se implice în chestiuni comerciale. Și asta chiar dacă Gazprom deține pachetul majoritar de acțiuni în cadrul companiei „Moldova-Gaz”. Același lucru se va referi și la datoriile regiunii transnistrene, pe care ministrul le pune pe seama companiei „Moldova-Gaz”, care va trebui să le gestioneze.

#andrei spinu #dependenta #gaze naturale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.