Scăpăm de dependența față de gazele rusești? Andrei Spînu: trebuie să liberalizăm piața de gaze naturale

Pentru a depinde cât mai puțin de gazele naturale rusești, Republica Moldova intenționează să construiască depozite speciale, pentru a avea rezerve de gaze naturale pe teritoriul său. Despre acest lucru a anunțat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, informează Realitatea.md.

Potrivit ministrului, un alt lucru care ne va permite să diversificăm piața gazelor naturale din țara noastră este procurarea acestora și din alte surse, în acest sens fiind construit gazoductul Iași-Ungheni.

„Vrem să investim în infrastructura de stocare a gazelor, astfel încât să procurăm gaze atunci când prețul va fi mai bun și să avem rezerve atunci când prețurile vor crește. De asemenea, vrem să investim și în energia regenerabilă”, a declarat Andrei Spînu, în cadrul emisiunii „Puntul pe Azi” de la postul TVR.

Ministrul a specificat că aceste lucruri vor permite ca pe viitor țara noastră să aibă puterea de negociere cu Gazprom, astfel încât să obținem un preț cât mai bun la gazele naturale.

„Cu siguranță că trebuie să investim în infrastructură, pentru că astfel și Gazprom să ofere un preț mai bun. De asemenea trebuie să liberalizăm piața de gaze naturale, ca să putem decide de unde să procurăm gaze la cel mai bun preț….

Avem promisiunea părții române că până în octombrie, gazoductul Iași-Ungheni va fi finalizat pe ambele părți, pentru a putea fi livrate gazele naturale. Dar acum depinde și de preț, și aici vom negocia pentru a vedea care va fi prețul cel mai convenabil dintre cele două surse”, a mai spus Andrei Spînu.

Referitor la negocierile cu întreprinderea rusă Gazprom în privința unui nou contract de livrare a gazelor naturale, Spînu a zis că va lăsa acest lucru la latitudinea companiei „Moldova-Gaz”, pentru a nu lăsa politicul să se implice în chestiuni comerciale. Și asta chiar dacă Gazprom deține pachetul majoritar de acțiuni în cadrul companiei „Moldova-Gaz”. Același lucru se va referi și la datoriile regiunii transnistrene, pe care ministrul le pune pe seama companiei „Moldova-Gaz”, care va trebui să le gestioneze.

#andrei spinu #dependenta #gaze naturale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.